Final dezamăgitor de tur: Avântul Bradu Luna de Sus - AMEFA 3-2 (2-1)

Ultima etapă din acest tur de campionat s-a disputat duminică, 22 noiembrie 2015. AMEFA a evoluat în deplasare și a întâlnit o echipă din a doua jumătate a clasamentului, Avântul Bradu Luna de Sus. După cele două rezultate de egalitate cu primele două clasate, nici nu se punea problema unui alt rezultat decât victoria dar, așa cum se întâmplă deseori în sport, în general, și în fotbal, în special, condițiile în care s-a disputat partida, starea terenului, vremea nefavorabilă, absența unor jucători, incapacitatea altora de a se adapta sau de a juca potențialul maxim, au făcut ca gazdele să învingă, în mod absolut meritat, deoarece au crezut până la final în șansa de a obține cele trei puncte.

AMEFA s-a prezentat cu un lot restrâns de jucători, doar 13: Tudor Herlea - George Deac, Eugen Ciobanu, Andrei Kökeinyesdi, Vlad Pop - Horea Ionuț Meleg (53 Lucian Macri), Cosmin Gorga, Rareș Ciprian Câmpan, Robert Rus (53 Daniel Șinca) - Radu Neag, Rareș Suciaghi.

În schimb, pe margine au asistat numeroși membri ai staff-ului tehnic: Radu Mureșan (antrenor), Raularian Rusu, Răzvan Bătinaș, Mircea Alexe, Adrian Macavei, precum și mai mulți suporteri.

Meciul trebuia să se joace inițial la Florești, unde Avântul Bradu Luna de Sus evoluează în mod obișnuit pe teren propriu dar, din cauza vremii nefavorabile, autoritățile locale din Florești au transmis conducerii clubului că terenul nu mai este disponibil, astfel că, pe ultima sută de metri, meciul a fost mutat pe terenul din Săvădisla, de la ora 14. Ne cerem scuze tuturor fanilor care s-au prezentat la această oră pe terenul din Florești! De altfel, pe site-ul oficial al AJF Cluj a rămas neschimbat anunțul că partida se joacă pe baza sportivă ”Unirea” din Florești.

Partida a fost arbitrată de Rareș Moca (la centru), Anghel Todea și Ambra Silaghi (asistenți) - toți din Cluj-Napoca, iar observator a fost domnul Iuliu Maja (Cluj-Napoca). Cartonaș galben la AMEFA: Tudor Herlea (minutul 38). De la gazde au primit cartonașe galbene Laurian Iepure (minutul 53) și Alexandru Laszlo (minutul 55).

AMEFA a dominat cu destulă autoritate prima repriză, gazdele apropiindu-se rareori de poarta apărată de Tudor Herlea. Din păcate, terenul denivelat a pus numeroase probleme jucătorilor de creație din ofensiva AMEFA, astfel că ocaziile au apărut destul de rar și la poarta gazdelor. Am notat doar o cădere suspectă în careu a lui Radu Neag, aflat în poziție de finalizare (arbitrul n-a acordat penalty) și o lovitură liberă de la 25 de metri, bine executată de Andrei Kökeinyesdi, portarul respingând în față, dar Rareș Suciaghi n-a fost deloc inspirat și n-a ”împins” balonul în plasă. Abia în minutul 25 Cosmin Gorga a deschis scorul cu un șut puternic din afara careului,  plasat în vinclu: 0-1.

Lucrurile curgeau normal, cu AMEFA în avantaj pe tabelă și superioară pe teren, dar în minutul 37 un atacant al gazdelor a scăpat spre poartă, Tudor Herlea a intervenit în careu, atingând și mingea și adversarul, iar arbitrul a hotărât că e penalty! A transformat Florin Vasile Bordea: 1-1 (minutul 38). Defensiva oaspeților încă nu se trezise din șoc când, în minutul 41, după o acțiune pe partea dreaptă care nu anunța nimic, mingea a fost centrată spre careul mic, la colțul scurt, de unde Cristian Andrei Petrus a reușit să o strecoare pe lângă Tudor Herlea, în ciuda faptului că era tatonat de George Deac: 2-1.

Gazdele, destul de euforice, au început repriza secundă cu mai multă atenție în apărare, în speranța că vor putea conserva rezultatul. A durat doar până în minutul 55, când Cosmin Gorga a pătruns în careu și a fost faultat clar de un fundaș advers, penalty-ul fiind transformat (în minutul 56) de Rareș Ciprian Câmpan.

Din acest moment, ambele echipe au căutat să dea lovitura și să câștige meciul. Din păcate, jucătorii de la AMEFA nu au avut luciditatea necesară pentru acest lucru, în condițiile în care, pe lângă terenul denivelat, a început să și plouă abundent, disputa transformându-se de multe ori în una mai degrabă fizică iar gazdele s-au arătat a fi mai demni ”luptători”, câștigând majoritatea duelurilor pentru minge. Am mai notat câteva ocazii pentru AMEFA - o lovitură liberă de la 25 de metri, executată bine de Andrei Kökeinyesdi, dar apărată de portarul advers, alte șanse ale lui Cosmin Gorga, Rareș Suciaghi, Radu Neag.

Cei care au punctat însă decisiv au fost cei de la Avântul. Golul fusese oarecum anunțat de oportunitățile tot mai mari pe care aceștia și le-au creat spre finalul partidei, când o parte din fundașii de la AMEFA și-au părăsit tot mai des posturile pentru a ajuta faza ofensiva și a forța victoria. După o bară și alte câteva șanse importante, în prelungirile partidei, mingea a ajuns la noul intrat Gheorghe Prigoană, care, deși singur cu Tudor Herlea în careu, a trimis un șut anemic spre poartă. Mingea udă și terenul denivelat i-au jucat însă o festă portarului nostru și astfel scorul a devenit 3-2 (minutul 90+1)!

N-a mai fost timp pentru ca AMEFA, cu jucători obosiți și demoralizați, să mai dea vreo replică și astfel turul de campionat se încheie cu o înfrângere neprevăzută.

AMEFA încheie pe locul 5 turul de campionat iar duminică, 29 noiembrie, se va disputa ultimul meci oficial din anul 2015, turul 2 din Cupa României, faza județeană. AMEFA va juca cu Progresul Vlaha, în deplasare (manșă unică). Surpriza (nu tocmai plăcută) este că meciul se va juca tot la Săvădisla! Măcar acum cunoaștem terenul și știm la ce să ne așteptăm...

Defensive "beton": AMEFA - Viitorul Răscruci 0-0

Duminică, 15 noiembrie 2015, de la ora 14, AMEFA a întâlnit pe stadionul CMC liderul ”la zi” al campionatului, Viitorul Răscruci. Vremea destul de rece, asezonată cu câțiva stropi de ploaie și un pic de vânt, a făcut ca doar aproximativ 25 de spectatori să se încumete să vină să vadă acest derby. Spectacolul n-a fost însă atât de reușit, în condițiile în care a lipsit tocmai sarea și piperul fotbalului: golul. Ambele echipe au jucat foarte pragmatic și s-au asigurat în primul rând că nu primesc gol, fazele de poartă putând fi numărate pe degete, comparativ cu alte jocuri de la acest nivel.

AMEFA (în premieră în echipament albastru) a evoluat cu: Paul Șofron - George Deac, Eugen Ciobanu, Andrei Kökeinyesdi, Emil Trifan - Raul Tat, Lucian Dodea, Rareș Ciprian Câmpan, Horea Ionuț Meleg (56 Robert Rus) - Cosmin Gorga, Rareș Suciaghi. Pe bancă au stat: Radu Mureșan (antrenor), Sabin Nicula (director tehnic), Raularian Rusu (președinte), Răzvan Bătinaș (vicepreședinte) și rezervele neutilizate: Tudor Herlea, Lucian Macri, Vlad Pop și Alexandru Solomon.

 

Partida a fost arbitrată (fără probleme) de Bogdan Iuliu Popa (Cluj-Napoca) la centru, Alexandru Cerei (Cluj-Napoca) și Iosif Adrian Nașc (Câmpia Turzii) - asistenți. Observatorul partidei a fost domnul Alexandru Pop (Cluj-Napoca). S-a acordat un singur cartonaș galben, pentru Constantin Lucian Pușcaș (Viitorul Răscruci) în minutul 57. Altfel, meciul, deși unul de luptă, s-a desfășurat în limitele sportivității.

Partida s-a jucat în special la mijlocul terenului, ambele echipe căutând (fără succes) cheița care să desfacă apărarea adversă. Chiar și în rarele situații în care au fost găsite breșe, fie au intervenit cei doi portari, fie finalizarea a lăsat de dorit.

AMEFA a avut parcă mai multe ocazii și mai clare. Totuși, după aspectul general al jocului, rezultatul este unul echitabil.

Încă din minutul 4, Rareș Ciprian Câmpan a trimis primul șut pe poarta adversă, din marginea careului, dar portarul advers a reținut. Oaspeții au dat o replică mai viguroasă între minutele 16 și 20, când au beneficiat de o serie de faze fixe (lovituri libere și câteva cornere consecutive) în preajma porții dar Paul Șofron sau fundașii de la AMEFA au îndepărtat de fiecare dată pericolul. În minutul 22, Rareș Suciaghi a reușit să se desprindă de adversar și a intrat în careu cu mingea la picior, pe partea stângă, dar a șutat în portarul de la Răscruci, ieșit în întâmpinare. Cea mai mare ocazie a AMEFA în prima repriză i-a aparținut lui Cosmin Gorga care, de două ori, a fost blocat în careu (minutul 29). Cea mai mare șansă de gol a oaspeților s-a consumat în minutul 34, când un jucător al oaspeților, nemarcat, a șutat din centrul careului, dar pe traiectoria mingii s-a aflat Eugen Ciobanu! Repriza s-a încheiat cu două șuturi periculoase, unul al lui Horea Ionuț Meleg, scos de portar (minutul 41), și unul similar, al unui adversar, reținut de Paul Șofron (minutul 45).

Repriza secundă a avut cam aceeași desfășurare. În minutul 55, Cosmin Gorga a scăpat pe partea dreaptă, a intrat în careu dar și-a prelungit prea mult mingea și a ratat finalizarea. În minutul 58, Andrei Kökeinyesdi a executat foarte bine o lovitură liberă de la 25 de metri lateral dreapta dar portarul advers a reușit să respingă mingea în corner, de lângă bară. Peste 10 minute, Rareș Suciaghi i-a pasat lui Raul Tat în careu, dar șutul acestuia a fost din nou respins de portar (cel mai bun jucător al Viitorului în acest meci).

Cea mai mare oportunitate a oaspeților în această repriză s-a consemnat în minutul 71, când Paul Șofron a ieșit inspirat și a blocat șutul unui atacant advers care scăpase pe partea stângă. În replică, în minutul 76, Emil Trifan a centrat în fața porții de pe stânga, Cosmin Gorga și Rareș Suciaghi nu au reușit să intercepteze balonul, care a ajuns la Raul Tat iar acesta, nemarcat, a șutat mult peste poartă din 10 metri.

Finalul a fost pe contre. Viitorul Răscruci a mai avut o ocazie în minutul 85, când George Deac a intervenit de două ori prin alunecare (riscant), în careu, pentru a bloca șuturile adversarilor, iar în minutul 89, o acțiune prelungită de atac a AMEFA nu a putut fi finalizată de Robert Rus, care a șutat din apropiere în blocajul fundașilor adverși.

Meciul s-a încheiat cu scorul de 0-0 și toată lumea a părut mulțumită de rezultat. Pentru AMEFA, cele două egaluri pe teren propriu, cu primele două clasate, pot fi considerate și ca o performanță, din perspectiva faptului că echipa este nou înființată, și încă mai sunt multe lucruri de pus la punct, și ca o contraperformanță, în condițiile în care poziția de pe podium s-a pierdut și echipa va ”ierna” mai mult ca sigur pe poziția a cincea.

Până la vacanța de iarnă mai sunt însă două meciuri, ambele în deplasare. Primul, duminică, 22 noiembrie, de la ora 14, pe terenul din Florești, în ultima etapă de campionat, cu Avântul Bradu Luna de Sus, iar al doilea, în următoarea duminică, 29 noiembrie, de la ora 13, la Vlaha, cu Progresul, în turul 2 al Cupei României (faza județeană).

Remember: turul campionatului diviziei C, seria a VI-a, 2001-2002

În anul 2000, fotbalul a reînviat pe cea mai veche arenă din ţară, "Astra-CFR". Ultimele meciuri le jucase aici Astra Arad (fosta Vagonul, fosta AMEFA) în sezonul 1993-1994. A urmat apoi, în vara anului 1994, fuziunea cu Aris Arad (fosta Strungul), rezultând FC Arad, echipă care a jucat însă pe stadionul Aris (Strungul) şi a adoptat culorile roşu şi albastru (ale celor de la Aris). După doar un an, şi această echipă avea să fuzioneze cu Telecom Arad, rezultând FC Arad Telecom, ulterior redenumită (mai normal) Telecom Arad, echipă care a jucat meciurile de pe teren propriu pe stadionul Telecom din Micălaca.

La iniţiativa unor oameni de fotbal, vagonari adevăraţi, între care amintim pe George Albu (preşedintele clubului) şi Ovidiu Păcurariu (organizator de competiţii), încă din anul 1999, când s-a sărbătorit centenarul primului meci de fotbal la Arad şi din România de astăzi, s-a ridicat problema resuscitării fotbalului vagonar. A fost preluată din mers echipa arădeană Motorul, care de câţiva ani înota prin apele tulburi ale diviziei D Arad, iar în anul 2000 Motorul-Astra (jucând acasă pe "Motorul") a câştigat divizia D Arad şi a promovat fără baraj în divizia C, profitând de redimensionarea numărului de serii şi mărirea numărului de echipe în această divizie.

Imediat după promovare, echipa s-a mutat pe stadionul ei "istoric", în vreme ce "Motorul" a rămas pentru echipa a doua, meciuri amicale... Cine bănuia atunci că stadionul "Astra-CFR" va fi demolat şi că "Motorul" va redeveni căminul echipei până la desfiinţarea din 2011? A fost chemat Marcel Coraş ca antrenor-manager. Deşi fanii vagonari şi-ar fi dorit revenirea la "Astra", echipa a primit un nume mai complex. S-a numit "Atletic Club" în cinstea primului club de fotbal din Arad şi din România de astăzi, care jucase în 1899 primul meci de fotbal pe stadionul pe care noua echipă şi-a stabilit casa. S-a mai numit şi "Universitatea" deoarece Universitatea "Vasile Goldiş" a devenit unul dintre sponsorii principali (iar mai târziu, chiar unicul sponsor), după ce experimentul cu propria echipă, Universitatea Arad, a eşuat, echipa retrogradând în divizia D, unde a mai evoluat câţiva ani ca echipă a doua. S-a mai numit "Astra Trinity" după numele Fabricii de Vagoane Marfă, unde George Albu deţinea şi o funcţie de director, şi care a susținut echipa atât cât s-a putut (la un moment dat nu s-a mai putut).

Aşadar, Atletic Club Universitatea Astra Trinity Arad era pregătită pentru divizia C iar obiectivul nu putea fi altul decât promovarea! În primul sezon, 2000-2001, echipa a avut o evoluţie bună dar a încheiat abia pe locul 4, după ce multe etape a fost pe podium. Promovarea a fost obţinută fără prea mari dificultăţi de către Universitatea Cluj, cu Ioan Ovidiu Sabău în postură de antrenor-jucător. Una dintre puţinele înfrângeri ale Universităţii din acel an s-a consemnat la Arad, în faţa Astrei! Pe locul 2 s-a clasat Telecom Arad - cea mai bună clasare din istorie pentru acest club mic, condus de Gheorghe Marinca şi care în acel an l-a avut la cârmă, ca antrenor, pe Gheorghe Borugă. În fine, pe finalul campionatului, când meciurile nu mai contau decât pentru palmares, Unirea Dej a depăşit pe ACU Astra şi a terminat pe locul 3.

Dar iată clasamentul final al ediţiei 2000-2001 a diviziei C, seria a VIII-a:

1. Universitatea Cluj 65 (65-19)

2. Telecom Arad 55 (69-27)

3. Unirea Dej 54 (44-20)

4. ACU Astra Arad 46 (44-35)

5. Liber Humana Şomcuta Mare 39 (34-41)

6. Armătura Zalău 38 (39-48)

7. Someşul Satu Mare 37 (27-39)

8. Crişul Aleşd 36 (44-42)

9. Minerul Sărmăşag 36 (44-49)

10. West Petrom Arad 36 (43-48)

11. Oaşul Negreşti Oaş 35 (41-47)

12. Oţelul Ştei 34 (35-46)

13. Lăpuşul Târgu Lăpuş 32 (37-53)

14. Şoimii Satu Mare 27 (32-50)

15. Minerul Ocna Dej 22 (22-56)

16. Phoenix Baia Mare 0 - echipă retrasă în turul campionatului şi căreia i s-au anulat toate rezultatele.

Universitatea Cluj a promovat în divizia B în vreme ce Minerul Ocna Dej şi Phoenix Baia Mare au retrogradat în divizia D. Şoimii Satu Mare, iniţial retrogradată, a fost reprimită datorită numărului mare de abandonuri.

În campionatul următor, ACU Astra Trinity a fost repartizată, alături de celelalte echipe din judeţul Arad, în seria a VI-a, oarecum mai normal din punct de vedere geografic. Trebuie să remarcăm că, în sezonul 2000-2001, FRF a făcut o împărţire destul de ciudată a seriilor din punct de vedere geografic. De exemplu, echipele din judeţul Cluj au fost repartizate în două serii, iar Universitatea şi CFR Cluj au evoluat în serii distincte! Şi în anul următor am remarcat câteva anomalii, chiar dacă mai puţine. Pentru început, echipele arădene şi cele timişorene, foarte apropiate ca distanţă, au fost iarăşi trimise în serii diferite. Apoi, în seria a VI-a au fost repartizate nu mai puţin de 3 echipe retrogradate din divizia B, respectiv Corvinul Hunedoara (care avea să revină în "B"), Mureşul Deva şi Inter Sibiu. Este adevărat că Inter Sibiu a renunţat la competiţie, cedând locul contra cost (după moda de atunci) unei echipe din judeţul Hunedoara, Dacia Orăştie, echipă care nu reuşise nici măcar să câştige divizia D Hunedoara. Aceasta fusese câştigată de CS Vulcan, care a pierdut însă barajul cu Tricotaje Ineu (judeţul Arad). Cealaltă câştigătoare a barajului, repartizată în această serie, a fost Rapid CFR Teiuş (judeţul Alba). În fine, ca o ultimă curiozitate, Minerul Uricani a fost trimisă să joace în seria a V-a în condiţiile în care toate celelalte echipe din judeţul Hunedoara (şi din Valea Jiului) evoluau în seria a VI-a!

Iată aşadar şi cele 16 echipe din seria a VI-a a diviziei C, campionatul 2001-2002:

Corvinul Hunedoara a retrogradat din divizia B dar şi-a refăcut forţele, construind o echipă puternică, şi a reuşit pe ultima sută de metri revenirea în "B" la finele sezonului 2001-2002.

Mureşul Deva este urmaşa echipei Cetate Deva, retrogradată din divizia B dar care nu a mai dorit să se înscrie cu acest nume, renunţând la competiţie. Devenii au cumpărat un loc de divizia C de la Minerul Comăneşti şi s-au înscris cu o echipă nouă (pe hârtie), care s-a constituit într-unul din arbitrii promovării, favorizând pe Minerul Certej.

Dacia Orăştie a luat locul retrogradatei Inter Sibiu şi a luptat pentru supravieţuire în divizia C.

Telecom Arad, echipă clasată pe locul 2 în seria a VIII-a în sezonul 2000-2001, cu Marius Grad pe banca tehnică în locul lui Gheorghe Borugă, nu a mai contat în lupta pentru promovare, fiind totuşi una din echipele bune ale seriei.

ACU Astra Arad, locul 4 în sezonul trecut în seria a VIII-a, a avut drept obiectiv promovarea dar acest obiectiv a trebuit regândit după primele şase etape. Promovarea s-a mai amânat cu un an, ea fiind reuşită la finele campionatului 2002-2003 (când au promovat trei echipe din serie: Jiul Petroşani, Minerul Certej şi ACU Arad).

Minerul Certej, locul 4 în 2000-2001 în seria a VI-a, a fost principala contracandidată la promovare a Corvinului Hunedoara, fiind sprijinită mai direct sau mai indirect şi de alte echipe din serie. Doar blatul de la Ocna Mureş a fost sancţionat de FRF cu pierderea meciului cu 0-3 de către ambele echipe. Alianţa cu cei de la Deva s-a demonstrat în 2003 când, proaspăt promovaţi în "B", cei de la Certej şi-au mutat sediul la Deva.

Cuprirom Abrud, locul 5 în seria a VI-a în sezonul precedent, a făcut un campionat mult mai slab, parţial şi datorită lucrărilor de la propriul stadion, care au făcut ca echipa să joace unele dintre meciurile de "acasă" la Cugir. Moţii, cu Jula în atac, s-au salvat în cele din urmă de la retrogradare.

Minerul Lupeni, locul 7 în seria a VI-a, a fost una dintre echipele bune ale seriei, fără a se implica însă în mod direct în lupta pentru promovare. Va promova în "B" câţiva ani mai târziu.

Aurul Brad, locul 8 în seria a VI-a, nu s-a mai descurcat în sezonul 2001-2002, la finele căruia a retrogradat de pe ultima poziţie, după ce totuşi brădenii au luptat până la final pentru evitarea retrogradării. Au fost însă reprimiţi în sezonul 2002-2003 datorită numărului mare de echipe retrase.

Soda Ocna Mureş, locul 9 în seria a VI-a, a fost una dintre echipele-surpriză ale campionatului. Având câţiva jucători de mare talent şi calitate (Ovidiu Maier fiind unul dintre ei), Soda a tras la promovare în prima parte a turului după care a renunţat. În retur a avut o evoluţie submediocră.

Inter Petrila, locul 10 în seria a VI-a, a fost una dintre echipele care s-a luptat pentru evitarea retrogradării, ceea ce n-a reuşit. La fel ca şi Aurul Brad, a beneficiat de clemenţa Federaţiei, fiind reprimită în sezonul următor al diviziei C datorită abandonurilor altor echipe.

West Petrom Pecica, locul 10 în seria a VIII-a, şi-a schimbat şi oficial sediul de la Arad la Pecica, unde oricum îşi disputa meciurile de "acasă". Schimbarea n-a produs efecte pozitive, echipa străduindu-se din răsputeri să scape de la retrogradare, fapt împlinit cu multe emoţii.

Marmosim Simeria, locul 11 în seria a VI-a în campionatul precedent, a fost în sezonul 2001-2002 o echipă de mijlocul clasamentului, cu rezultate mulţumitoare.

Metalurgistul Cugir, locul 12 în seria a VI-a, a făcut un campionat mai bun, în special în retur, când a scăpat de grijile retrogradării şi chiar s-a clasat peste celelalte echipe din judeţul Alba.

Tricotaje Ineu, promovată din divizia D în urma barajului câştigat cu 2-1 în faţa echipei CS Vulcan, a avut o evoluţie meritorie pentru un prim sezon în divizia C.

Rapid CFR Teiuş, de asemenea promovată după baraj, a fost puternic implicată în lupta din subsolul clasamentului, evitând "la mustaţă" retrogradarea.
Pe județe, situația s-a prezentat în felul următor:
Județul Arad: Telecom Arad, ACU Astra Arad, West Petrom Pecica, Tricotaje Ineu.
Județul Hunedoara: Corvinul Hunedoara, Mureșul Deva, Dacia Orăștie, Minerul Certej, Aurul Brad, Marmosim Simeria, Minerul Lupeni, Inter Petrila.
Județul Alba: Soda Ocna Mureș, Metalurgistul Cugir, Cuprirom Abrud, Rapid CFR Teiuș.

În ceea ce priveşte echipa ACU Astra Arad, înaintea începerii campionatului, antrenorul Marcel Coraş a remaniat lotul de jucători. Pe parcursul returului campionatului 2000-2001 sau în pauza competiţională s-a renunţat la portarul Irimia, la fundaşii Bogoșel şi Adrian Vizitiu, la mijlocaşii Corsenti, Schmidt şi Kovacs, la atacanţii Plisca şi Blăniţă, printre alţii. Dintre aceştia, doar Bogoşel avea să mai revină, însă doar peste un an. Au fost aduşi: portarul Paşcalău (Şoimii Lipova), fundaşul Mogoşanu (UTA), mijlocaşii Gal (UTA) şi Levente Paul (Oaşul Negreşti), atacantul Sebastian Roşca (Oţelul Ştei). Au revenit la echipă, după ce și-au încercat norocul prin alte părți, Norbert Varga şi Bâgu.

Astfel, lotul pentru turul campionatului 2001-2002 a fost următorul: Rusu, Paşcalău, Zaharia (portari), Chirilă, Oprean, Lung, Mogoşanu, Bâgu, Rus (fundaşi), Coriolan Vizitiu, Aslău, N. Varga, L. Paul, Folea, Gal, Omuţ (mijlocaşi), Ciprian Roşca, F. Pavel, S. Roşca, Clepe, Negrilă (atacanţi). 

Şi în acest campionat, Marcel Coraş a preferat să joace un sistem 1-3-5-2, cu mijlocaşi laterali care puteau deveni oricând fundaşi laterali, transformându-se aşadar în 1-5-3-2.

În poartă, Rusu a fost titular indiscutabil, în vreme ce Paşcalău şi-a făcut debutul în divizia C.

În partea centrală a apărării, a fost preferat aproape meci de meci trio-ul format din Chirilă (libero), Oprean şi Lung (fundaşi centrali). Mogoşanu, Rus (pe banda dreaptă) şi Bâgu (pe banda stângă) au jucat şi ei câteva meciuri, în principal ca fundaşi laterali.

La mijloc, în faţa apărării, a fost folosit mai mereu Norbert Varga, probabil cel mai valoros jucător al echipei la acel moment. Alături de el, dar cu roluri mai creative, la "distribuţie" dar şi la executarea de faze fixe, au evoluat Aslău (căpitanul echipei) şi Levente Paul, singura "achiziţie" care a dat un randament satisfăcător şi şi-a câştigat rolul de titular. Pe banda dreaptă a fost utilizat preponderent Coriolan Vizitiu, în creştere de formă, iar pe stânga, de multe ori, Folea, jucător care a fost însă folosit şi pe alte posturi, situație în care pe partea stângă a jucat Bâgu.

În atac a fost anul lui Ciprian Roşca, titular incontestabil şi golgeterul echipei. Alături de el a evoluat de obicei Flavius Pavel.

Astfel, formaţia standard a fost aproximativ următoarea: Rusu - Oprean, Chirilă, Lung - C. Vizitiu, Aslău, N. Varga, L. Paul, Folea - F. Pavel, C. Roşca.

Iată şi rezultatele din acest tur de campionat:

Etapa 1 (18.08.2001)

Rapid CFR Teiuş – Marmosim Simeria 1-0 (0-0) Cr. Stan 70.

Inter Petrila – Minerul Lupeni 2-0 (1-0) Boyte 25, Iordache 64p.

Tricotaje Ineu – Cuprirom Abrud 1-0 (1-0) Ştefeligă 30.

Telecom Arad – Corvinul Hunedoara 2-3 (0-1) Petruţ 51, Mitu 82 – Rupa 8, Pepenar 71, Oprescu 79a.

Minerul Certej – West Petrom Arad 2-0 (0-0) G. Ştefan 54p, Marcadonatu 68.

Soda Ocna Mureş – Metalurgistul Cugir 2-1 (0-0) Raţiu 61, Miclea 66 – Isac 88.

Mureşul Deva – Aurul Brad 3-1 (2-0) Ciba 12, 78, Popa 13 – Filipaş 57 – s-a jucat în 21.08.2001.

Dacia Orăştie – ACU Astra Arad 0-0 – s-a jucat în 21.08.2001.

Etapa 2 (25.08.2001)

ACU Astra Arad – Soda Ocna Mureş 3-3 (1-2) Varga 40, Paul 76, C. Roşca 79 – Mândroc 14, 24, 86.

Marmosim Simeria – Dacia Orăştie 2-0 (0-0) Biriş 62p, Baciu 65.

Cuprirom Abrud – Inter Petrila 1-0 (1-0) Gorgan 10.

Corvinul Hunedoara – Tricotaje Ineu 4-0 (3-0) Vişan 25, Pepenar 30, Băban 41, 53.

Aurul Brad – Telecom Arad 2-1 (1-1) Vereş 21, Surugiu 53p – Ardelean 3.

West Petrom Arad – Mureşul Deva 3-5 (1-2) Varga 39, G. Radu 55, Lăzău 63 – Sbertea 10, Chiliman 30p, Szemely 52, Ciba 84, Voinea 90.

Metalurgistul Cugir – Minerul Certej 3-4 (2-2) Isac 15, 33, G. Ştefan 57a – Lupea 39, Marcadonatu 40, 54, 74.

Minerul Lupeni – Rapid CFR Teiuş 1-0 (0-0) Frumoca 65p.

Etapa 3 (01.09.2001)

Marmosim Simeria – ACU Astra Arad 3-2 (1-1) Budeic 45p, Simianu 60, Cojocaru 86 – C. Roşca 25, Pavel 50.

Dacia Orăştie – Minerul Lupeni 2-0 (2-0) Costea 16, Lucian 42.

Rapid CFR Teiuş – Cuprirom Abrud 3-2 (1-1) Domşa 20p, 86, Crişan 88 – Oroian 44, Făgăraş 83.

Inter Petrila – Corvinul Hunedoara 0-2 (0-2) Rupa 16, Băban 44.

Tricotaje Ineu – Aurul Brad 2-1 (1-0) Pantea 27, Munteanu 49p – Filipaş 80.

Telecom Arad – West Petrom Arad 2-0 (1-0) Corinda 13, Petruţ 75.

Mureşul Deva – Metalurgistul Cugir 3-1 (3-0) Voinea 2, Szemely 20, Chiliman 45p – Marcu 71p.

Minerul Certej – Soda Ocna Mureş 3-2 (0-1) Fartuşnic 63p, Lupea 70, Rădos 85 – Miclea 2, Mândroc 76.

Etapa 4 (08.09.2001)

ACU Astra Arad – Minerul Certej 4-2 (1-0) C. Roşca 24, 48, 89, S. Roşca 64 – Andrei 61, Rădos 74.

Minerul Lupeni – Marmosim Simeria 2-0 (1-0) Acs 35, Stancu 69p.

Cuprirom Abrud – Dacia Orăştie 0-0.

Corvinul Hunedoara – Rapid CFR Teiuş 7-0 (2-0) Vişan 6, 27, Bordean 58p, Băban 63, 69, 89, Pepenar 64.

Aurul Brad – Inter Petrila 0-0.

West Petrom Arad – Tricotaje ineu 3-3 (0-0) Cioară 56, Varga 83, Fritea 90 – Pantea 48, 69, Ştefeligă 72.

Metalurgistul Cugir – Telecom Arad 1-0 (1-0) Iovănescu 33.

Soda Ocna Mureş – Mureşul Deva 3-1 (2-0) Marina 20, Miclea 32, 69 – Bădoi 90.

Etapa 5 (15.09.2001)

Minerul Lupeni – ACU Astra Arad 3-0 (1-0) Neiconi 36p, Stancu 51, 76.

Dacia Orăştie – Corvinul Hunedoara 1-2 (1-1) Vărzaru 42 – Avasiloaie 33, Băban 69.

Mureşul Deva – Minerul Certej 0-1 (0-0) Bădescu 51.

Marmosim Simeria – Cuprirom Abrud 2-1 (1-0) Budeic 8p, Popovici 89 – Miheţ 86.

Rapid CFR Teiuş – Aurul Brad 1-0 (0-0) Boar 60.

Inter Petrila – West Petrom Arad 1-1 (0-0) Botezatu 88 – Albu 60.

Tricotaje Ineu – Metalurgistul Cugir 5-0 (2-0) Horman 20, Pap 30, 85, Balaci 47, Pantea 59.

Telecom Arad – Soda Ocna Mureş 2-1 (1-0) Corinda 37p, Ardelean 56 – Miclea 57.

Etapa 6 (22.09.2001)

ACU Astra Arad – Mureşul Deva 0-0.

Corvinul Hunedoara – Marmosim Simeria 4-0 (3-0) Avasiloaie 10, Vişan 22, Băban 40, 65.

Minerul Certej – Telecom Arad 2-0 (0-0) Marcadonatu 58, Naniu 83.

Cuprirom Abrud – Minerul Lupeni 0-2 (0-0) Stancu 68, Barbu 82.

Soda Ocna Mureş – Tricotaje Ineu 1-1 (0-0) Ov. Maier 90 – Ştefeligă 85.

Aurul Brad – Dacia Orăştie 2-0 (0-0) Vereş 52, Socaci 85.

West Petrom Arad – Rapid CFR Teiuş 3-2 (2-1) Grozav 5p, Nedelea 45, 50 – Goangă 15, Crişan 58.

Metalurgistul Cugir – Inter Petrila 2-2 (1-1) Isac 12, Şuteu 69 – Boyte 32, Constantin 75.

Etapa 7 (29.09.2001)

Marmosim Simeria – Aurul Brad 1-0 (1-0) Budeic 20p.

Rapid CFR Teiuş – Metalurgistul Cugir 0-0.

Tricotaje Ineu – Minerul Certej 1-2 (0-1) Munteanu 90p – Tăgârţă 30, Andrei 80.

Dacia Orăştie – West Petrom Arad 6-0 (3-0) Coste 1, Stîngu 5, 23, Slătaru 49, Kutyfalvi 61, Chira 90.

Telecom Arad – Mureşul Deva 3-2 (2-1) Sabou 8, Militaru 11, Szelelky 90 – Bădoi 30, Ciba 55.

Cuprirom Abrud – ACU Astra Arad 0-1 (0-0) Lung 65.

Inter Petrila – Soda Ocna Mureş 0-2 (0-1) Ov. Maier 44, Mândroc 71.

Minerul Lupeni – Corvinul Hunedoara 1-1 (0-1) Dobra 47 – Pepenar 43.

Etapa 8 (06.10.2001)

Corvinul Hunedoara – Cuprirom Abrud 2-0 (0-0) Mâcnea 55, Mitrică 71p.

Mureşul Deva – Tricotaje Ineu 1-0 (1-0) Tănase 15.

Minerul Certej – Inter Petrila 2-0 (2-0) G. Ştefan 35p – Tăgârţă 45.

Soda Ocna Mureş – Rapid CFR Teiuş 6-1 (4-0) Marina 10, Ov. Maier 18, 23p, 55, Miclea 21, 80 – Domşa 85.

Aurul Brad – Minerul Lupeni 0-1 (0-1) Cizmaşiu 28.

ACU Astra Arad – Telecom Arad 7-0 (4-0) C. Roşca 8, 21, 90, Oprescu 10a, Varga 43, 62, Lung 89.

Metalurgistul Cugir – Dacia Orăştie 3-0 (1-0) Iovănescu 5, 80, Creţu 65.

West Petrom Arad – Marmosim Simeria 0-0.

Etapa 9 (13.10.2001)

Marmosim Simeria – Metalurgistul Cugir 3-1 (1-0) Baciu 15, Kollman 66, Ordean 70 – Creţu 58.

Rapid CFR Teiuş – Minerul Certej 1-1 (1-0) Boar 5 – Andrei 73.

Tricotaje Ineu – Telecom Arad 1-0 (1-0) Jurcă 34.

Dacia Orăştie – Soda Ocna Mureş 1-3 (1-0) Slătaru 43 – Miclea 49, 83, Verdeş 81.

Cuprirom Abrud – Aurul Brad 1-0 (1-0) Popa 35.

Inter Petrila – Mureşul Deva 2-0 (1-0) Iordache 35p, Istvan 67.

Minerul Lupeni – West Petrom Arad 3-0 (0-0) Cizmaşiu 72, Stancu 76, 79.

ACU Astra Arad – Corvinul Hunedoara 1-1 (0-0) Varga 57 – Băban 87.

Etapa 10 (20.10.2001)

Mureşul Deva – Rapid CFR Teiuş 7-1 (5-1) Chiliman 10, 14, 43, Szemely 23, 26p, I. Popa 50, 75 – Crişan 22.

Minerul Certej – Dacia Orăştie 5-0 (2-0) Filip 18, Lupea 20, 87, Naniu 65, Rădos 75.

Tricotaje Ineu – ACU Astra Arad 0-3 (0-2) C. Roşca 7p, 34, 60.

Soda Ocna Mureş – Marmosim Simeria 8-0 (4-0) Raciu 5, 31, Roşca 35, Miclea 37, 50, 75, Ov. Maier 55, 82p.

Telecom Arad – Inter Petrila 3-1 (0-1) Ardelean 78, 85, 90 – Istvan 26.

Aurul Brad – Corvinul Hunedoara 0-0.

Metalurgistul Cugir – Minerul Lupeni 1-0 (0-0) Marcu 75p.

West Petrom Arad – Cuprirom Abrud 2-0 (0-0) G. Radu 47, Fritea 49.

Etapa 11 (27.10.2001)

Corvinul Hunedoara – West Petrom Arad 4-1 (0-0) Mitrică 56, Bordean 64, Băban 71, Pepenar 90 – Grozavu 47.

Marmosim Simeria – Minerul Certej 0-0.

Rapid CFR Teiuş – Telecom Arad 2-3 (1-3) I. Domşa 15, T. Domşa 80p – Militaru 9, Petruţ 20, Ardelean 31.

Dacia Orăştie – Mureşul Deva 1-0 (0-0) Stîngu 50.

Cuprirom Abrud – Metalurgistul Cugir 3-2 (1-0) C. Popa 36, Gorgan 49, 80 – Iovănescu 54, Petcu 63.

Inter Petrila – Tricotaje Ineu 2-1 (1-0) Iordache 25, 50 – Ştefeligă 71.

Minerul Lupeni – Soda Ocna Mureş 2-1 (0-0) Neiconi 58, Stancu 74 – Miclea 77.

ACU Astra Arad – Aurul Brad 2-0 (1-0) Lung 33, Aslău 70.

Etapa 12 (03.11.2001)

Mureşul Deva – Marmosim Simeria 4-1 (1-0) Porumboiu 22, 90, E. Popa 50, Moldoveanu 73 – Popovici 46.

Minerul Certej – Minerul Lupeni 3-1 (2-0) Turcan 41, Ambruş 43, Rupea 84 – Stancu 53.

Tricotaje Ineu – Rapid CFR Teiuş 2-1 (2-1) Balaci 35, Ştefeligă 42 – Domşa 10.

Soda Ocna Mureş – Cuprirom Abrud 2-1 (1-0) Ov. Maier 37p, 67p – Căldăraru 72.

Telecom Arad – Dacia Orăştie 6-0 (2-0) Grad 12, Ardelean 45, 80, Petruţ 57, Szelelky 61, Militaru 73.

Inter Petrila – ACU Astra Arad 1-3 (0-2) Krautil 50 – Varga 20, 65, C. Roşca 25.

Metalurgistul Cugir – Corvinul Hunedoara 0-1 (0-0) Lupu 84.

West Petrom Arad – Aurul Brad 1-1 (0-1) G. Radu 70 – Bănărescu 38.

Etapa 13 (10.11.2001)

Corvinul Hunedoara – Soda Ocna Mureş 3-1 (1-0) Băban 4, Mitrică 58p, Mâcnea 88 – Mândroc 81.

Marmosim Simeria – Telecom Arad 1-3 (1-2) Baciu 21 – Szilyer 15, Ardelean 40, 75.

Rapid CFR Teiuş – Inter Petrila 5-1 (2-0) Crişan 16, T. Domşa 26, 70, Goangă 62, C. Stan 90 – Iordache 77.

Dacia Orăştie – Tricotaje Ineu 0-0.

Cuprirom Abrud – Minerul Certej 0-2 (0-0) G. Ştefan 52, Costăchescu 87.

Aurul Brad – Metalurgistul Cugir 0-0.

Minerul Lupeni – Mureşul Deva 3-1 (1-1) Neiconi 30, 62, 78 – Porumboiu 44.

ACU Astra Arad – West Petrom Arad 2-0 (0-0) Lung 66, C. Roşca 83p.

Etapa 14 (17.11.2001)

Mureşul Deva – Cuprirom Abrud 1-2 (1-0) Ciba 33 – Şipoş 50, Popa 55.

Minerul Certej – Corvinul Hunedoara 1-0 (0-0) Turcan 65.

Rapid CFR Teiuş – ACU Astra Arad 1-2 (0-2) T. Domşa 56 – Pavel 17, Bâgu 20.

Tricotaje Ineu – Marmosim Simeria 6-1 (3-1) Georgiu 6, Munteanu 22, Pantea 37, 54, Ştefeligă 62, Boloş 75 – Ţibichi 30.

Soda Ocna Mureş – Aurul Brad 6-1 (4-0) Marina 12, 22, Mândroc 26, Miclea 42, 50, Ov. Maier 65 – Socaciu 53.

Telecom Arad – Minerul Lupeni 1-1 (1-0) Arman 14 – Marcu 62.

Inter Petrila – Dacia Orăştie 4-1 (1-1) Krautil 35, Istvan 68, Iordache 70, Boyte 86 – Kutyfalvi 21.

Metalurgistul Cugir – West Petrom Arad 4-1 (2-0) Iovănescu 21, Creţu 27, 46, Petcu 56 – Bene 54.

Etapa 15 (24.11.2001)

Corvinul Hunedoara – Mureşul Deva 4-0 (1-0) Mitrică 42, 61 Rupa 67, Pepenar 87.

Marmosim Simeria – Inter Petrila 2-1 (0-0) Baciu 48, 58 – Iordache 79p.

Dacia Orăştie – Rapid CFR Teiuş 2-2 (1-0) Chira 6, 75p – Boar 58, T. Domşa 80.

Cuprirom Abrud – Telecom Arad 3-1 (3-0) Şipoş 16, Jula 18, 31 – Mereniuc 63.

Aurul Brad – Minerul Certej 1-2 (0-1) Vereş 65 – Rădos 15, Tăgârţă 70.

Minerul Lupeni – Tricotaje Ineu 2-0 (2-0) Frumoca 16, Stancu 28p.

ACU Astra Arad – Metalurgistul Cugir 1-0 (0-0) L. Paul 68.

West Petrom Arad – Soda Ocna Mureş 1-0 (0-0) Fritea 79.

Clasamentul turului (echipă, puncte, golaveraj, "adevăr")

1. Minerul Certej 38 (32-13) + 17

2. Corvinul Hunedoara 36 (38-8) + 15

3. ACU Astra Arad 31 (31-14) + 7

4. Minerul Lupeni 29 (22-12) + 5

5. Soda Ocna Mureş 26 (41-21) + 5

6. Telecom Arad 22 (27-27) + 1

7. Tricotaje Ineu 21 (23-21) - 3

8. Marmosim Simeria 20 (16-33) - 4

9. Mureşul Deva 19 (28-26) - 2

10. Cuprirom Abrud 16 (14-21) - 8

11. Metalurgistul Cugir 15 (19-25) - 6

12. Inter Petrila 15  (17-25) - 9

13. Rapid CFR Teiuş 15 (21-37) - 9

14. Dacia Orăştie 13 (14-29) - 11

15. West Petrom Arad 13 (16-35) - 8

16. Aurul Brad 10 (9-21) - 11

Practic, avansul primelor două clasate la sfârşitul turului a fost suficient ca lupta pentru promovare să se dea doar între aceste două echipe, Minerul Certej şi Corvinul Hunedoara, până în ultima etapă! ACU Astra Arad a pierdut lupta pentru promovare în primele şase etape, când a obţinut o singură victorie (e adevărat, cu Minerul Certej, una din protagonistele seriei). La sfârşitul meciului din etapa a 6-a, de "acasă", cu Mureşul Deva, încheiat 0-0, antrenorul Marcel Coraş şi-a anunţat demisia! Din fericire, aceasta nu s-a mai produs iar în următoarele 9 etape ACU Astra Arad a obţinut 25 de puncte, adică opt victorii şi un egal ("acasă", 1-1 cu Corvinul Hunedoara)!

Echitabil: AMEFA - Unirea II Jucu 2-2 (1-2)

Duminică, 8 noiembrie, de la o oră neobișnuită, 10.30, pe stadionul CMC, AMEFA a întâlnit una dintre echipele puternice din Campionatul Județean Cluj, zona Cluj (Liga a V-a), Unirea II Jucu, ocupanta poziției secunde în clasament. A fost un adevărat test pentru băieții antrenați de Radu Mureșan, pe care l-au trecut cu bine, în ciuda numeroaselor absențe. Astfel, AMEFA a evoluat cu: Paul Șofron - Vlad Pop, Eugen Ciobanu, Andrei Kökeinyesdi, George Deac - Horea Ionuț Meleg, Cosmin Gorga, Raul Tat, Bogdan Puskas (75 Andrei Șinca) - Radu Neag, Rareș Suciaghi. Pe banca de rezerve, alături de Radu Mureșan, au mai stat rezervele neutilizate Tudor Herlea, Lucian Macri și Alexandru Solomon, iar din conducerea clubului, Raularian Rusu, Mircea Alexe și Sabin Nicula.

Partida a fost arbitrată de clujenii Rareș Gheorghe Moca - Marius Bălan și Ion Cristian Medrea. Observator a fost domnul Iuliu Maja (Cluj-Napoca). Cartonașe galbene: George Deac (12), Rareș Suciaghi (83) și Raul Tat (89).

Partida a început prost pentru AMEFA, echipa din Jucu dominând prima parte a jocului. În minutul 12, la un corner de pe partea stângă, George Deac a comis (neintenționat) henț în careu iar arbitrul a indicat penalty, transformat de Vlad Pojar: 0-1. Gazdele încă nu s-au trezit din șoc când a căzut al doilea gol al oaspeților, în urma unei acțiuni pe centru, finalizată cu succes de Adrian Anca: 0-2 (minutul 15).

Abia de la acest scor a început și AMEFA să joace fotbal și să echilibreze partida. La una din primele acțiuni mai sănătoase de atac, Cosmin Gorga i-a centrat pe jos în careu lui Radu Neag, iar acesta a reluat spectaculos, cu un lob peste portar, în vinclu: 1-2 (minutul 21).

Până la pauză, ambele formații au avut situații bune de a înscrie, cu un plus de partea oaspeților, care s-au lovit însă de un portar în formă mare: Paul Șofron.

A doua repriză a fost dominată însă destul de clar de AMEFA, oaspeții ajungând mai rar la poartă. Presiunea a crescut, ocaziile s-au tot risipit dar în cele din urmă, în minutul 77, Cosmin Gorga a reușit o execuție de senzație de la 30 de metri, mingea poposind tot la vinclu: 2-2.

În finalul meciului, ambele echipe ar fi putut ”da lovitura” și să câștige partida, dar s-au opus cei doi portari, uneori fundașii, sau au fost situații în care atacanții nu au găsit soluțiile cele mai bune.

Cert este că rezultatul este unul echitabil. AMEFA a revenit de la 0-2 și a obținut un punct în condițiile în care au lipsit câțiva titulari. Unirea II Jucu a demonstrat că nu degeaba ocupă locul 2 în clasament, a evoluat cel mai bine din toate echipele pe care le-am văzut până acum. Meciul a fost unul de un ridicat nivel tehnic și spectacular, raportat la Liga a V-a. Pentru AMEFA urmează meciul cu liderul Viitorul Răscruci, tot pe teren propriu.

Legende ale fotbalului amefist: Toma Jurcă (1928-2013)

Am început o nouă secțiune a blogului, cea dedicată personalităților fotbalistice marcante ale fotbalului de la AMEFA (Vagonul, Rapid, Astra, ACU, așa cum echipa s-a numit în diverse perioade).

Poate nu întâmplător, am ales ca prima personalitate prezentată să fie Toma Jurcă, jucător și antrenor de care se leagă ultimele mari performanțe ale echipei, pe vremea aceea Vagonul: promovarea în divizia A în anul 1968 și calificarea în semifinalele Cupei României (din postura de divizionară B), în același an.

Campion național de juniori cu Ripensia UMT

S-a născut la 1 ianuarie 1928 în comuna Voiteg (județul Timiș). A practicat fotbalul la echipele de pitici și juniori ale Ripensiei Timișoara, multiplă campioană națională de seniori. Perioada junioratului s-a suprapus, din nefericire, cu cel de-al doilea război mondial și anii de imediat de după război, o perioadă foarte dificilă pentru toată societatea românească. Avea însă să depășească greutățile acelei epoci și să-și construiască o carieră de fotbalist ”adevărat”, fără a neglija studiile. În ciuda staturii mai scunde, prin viteză, agilitate și tehnică individuală se impune pe postul de extremă dreaptă, pe care va evolua tot timpul. În 1948 devine campion național de juniori cu echipa Ripensia, la care avea să își facă debutul și la seniori, tot în sezonul 1947-1948, când Ripensia (în ultimul campionat de dinaintea desființării definitive) a ocupat locul 8 din 16 echipe în seria a III-a a diviziei B.

Sursa: forum.druckeria.ro

Din 1948 se transferă la cea mai puternică echipă timișoreană a momentului, CFR Timișoara, care terminase pe locul 2 (vicecampioană națională, după UTA) în sezonul 1947-1948 și avea să termine pe locul 5 (de fapt, la egalitate de puncte cu locurile 3 și 4) în sezonul 1948-1949. Echipa feroviarilor timișoreni reunea la acel moment majoritatea jucătorilor de valoare din Timișoara, mare parte din ei proveniți de la cluburile de renume din perioada interbelică (Ripensia, Chinezul, CAMT), care nu mai aveau susținere din partea autorităților și au fost nevoite să renunțe la participarea la competiții.

La CFR concurența pe posturi era una foarte puternică și, cum în epoca respectivă nu se admiteau schimbări în 11-le de start, tânărul Toma Jurcă a prins rareori echipa, bifând doar 6 prezențe din cele 26 de meciuri jucate de feroviari pe prima scenă în acel an.

În consecință, în anul următor, 1949, își face bagajele și pleacă să joace departe de casă, la Brașov și la Iași, unde își finalizează studiile superioare economice. Echipele la care a activat în această perioadă evoluau în divizia B. Din 1950 până în 1956 s-a trecut la sistemul primăvară-toamnă, în conformitate cu cel sovietic. În 1951, Știința Iași, cu Toma Jurcă titular, a terminat pe locul 6 în seria I a diviziei B iar în 1952, pe locul 5 în aceeași serie. În 1953 joacă la Tractorul Brașov.

Campion național de seniori cu Flamura Roșie (UTA)

Din anul 1954, Toma Jurcă se mută la Arad, unde va locui (cu câteva scurte interludii) tot restul vieții. A avut marea șansă de a fi cooptat în lotul echipei Flamura Roșie (UTA) de către antrenorul acesteia, profesorul emerit Coloman Braun-Bogdan, alături de care cunoaște consacrarea deplină ca fotbalist. În anul 1954, Flamura Roșie (UTA) a devenit pentru a patra oară campioana României.

Flamura Roșie (UTA), campioană națională în 1954. Toma Jurcă este în picioare, al treilea din stânga, lângă antrenorul Coloman Braun-Bogdan.

La UTA va juca constant până în anul 1959, acumulând în total 102 meciuri și 17 goluri pe prima scenă fotbalistică a țării. În acei ani a fost coleg cu jucători remarcabili, multipli internaționali, precum Petschovszky, Vaczi, Farmati, Mercea sau cu viitorul antrenor Nicolae (Coco) Dumitrescu.

Din păcate, la momentul respectiv, încă nu existau cupe europene în formatul de astăzi, astfel că numărul de meciuri internaționale era redus. Toma Jurcă nu a avut șansa de a fi selecționat în echipa națională a României.

Totuși, în februarie 1959, UTA a participat la un turneu în Liban, la Beirut, unde a întâlnit câteva echipe locale. În imaginea de mai jos, UTA la una din aceste întâlniri cu caracter amical.

În vara anului 1959, Toma Jurcă a părăsit UTA. În cartea sa ”Fotbal în glumă”, antrenorul de atunci, Cibi Braun, descrie momentul. Era un meci cu Farul Constanța și antrenorul strigase numele lui Pîrcălab. Toma Jurcă s-a îmbrăcat, știind că nu va juca (nici) în acest meci. A doua zi el a cerut dezlegarea și a plecat la AMEFA, în divizia B. ”Sportiv, leal, așa cum îl știam de totdeauna, el și-a biruit durerea despărțirii de echipa preferată, înțelegând că lasă în loc un om mai tânăr...” - a se vedea și articolul apărut în Sport Arad, aici:

http://sportarad.ro/remember-toma-jurca-omul-care-si-a-biruit-durerea-despartirii-de-echipa-favorita/

Sfârșit de carieră ca jucător și începutul carierei de antrenor la AMEFA / Vagonul

Din sezonul 1959-1960, Toma Jurcă a fost titular incotestabil pe postul său de extremă dreaptă la AMEFA, în divizia B, unde a evoluat alături de alți fotbaliști consacrați sau mai tineri, unii chiar foști colegi de la UTA (portarul Kiss, fundașii Dușan și Dodeanu, atacantul Mercea), sub îndrumarea fostului internațional Gheorghe Albu.

Echipa s-a clasat pe locul 9 în sezonul 1959-1960, pe locul 12 în 1960-1961, pe locul 5 în 1961-1962, când numele se schimbă din AMEFA în Vagonul. Și înainte, în presa locală, mai ales, echipa era prezentată cu numele de UVA (Amefa). UVA era acronimul de la Uzinele de Vagoane Arad, și ”rima” cu UTA, echipa mai cunoscută a Aradului.

În această fotografie, Toma Jurcă este al treilea de pe rândul de jos, de la dreapta la stânga

Din anul 1962 debutează și ca antrenor la Vagonul. Din păcate, în sezonul 1962-1963, Vagonul ocupă abia locul 12 (din 14 echipe) în seria a III-a a diviziei B și retrogradează în divizia C, și ca urmare a acțiunii de restructurare a diviziei B (reducerea de la trei la doar două serii de divizia B).

Acest eșec ca antrenor nu îl demotivează pe Toma Jurcă, care în următorii ani va reuși să contribuie decisiv la cele mai mari performanțe ale echipei vagonare de după război.

Promovări succesive și calificarea în semifinalele Cupei României

Ascensiunea echipei vagonare, aflată la momentul schimbului de generații, a început chiar din sezonul 1963-1964, când, condusă de bagheta magică a lui nea Tomiță, echipa câștigă seria a V-a a diviziei C și promovează în divizia B.

Urmează câțiva ani în care echipa cochetează cu ”înălțimile” în seria a II-a a diviziei B: locul 5 în 1964-1965, locul 3 în 1965-1966 și din nou locul 3 în 1966-1967.

 Echipa Vagonul în anul promovării. Toma Jurcă pe rândul de sus, în mijloc

Sezonul cel mai important avea însă să fie 1967-1968. Deja de 6 ani pe banca vagonarilor, antrenor cu experiență fiind, cu un lot stabil și valoros, cu mulți jucători ajunși la maturitatea fotbalistică, Toma Jurcă a putut realiza ceea ce nimeni n-a mai reușit ulterior cu echipa Vagonul: promovarea în divizia A. Dintre jucătorii aflați atunci sub comanda sa, îi amintim pe: Gherghel și Arghișan - portari, Lenarth, Mühlroth, M. Mihai, Boroș, Matusinka, Schweininger, Dworzsak, Stănoaie, Otto Dembrovszki, Toma, frații Gheorghe și Ioan Macavei, Ladislau Petschovszky III, Brosovszki, Seres, Chivu, Dobîndă.

Tot în anul 1968, Vagonul a ajuns în semifinalele Cupei României, după ce a eliminat, din postura de divizionară B, echipele de primă ligă Steagul Roșu Brașov, Jiul Petroșani și Dinamo Bacău. Cu ultimele două, meciurile s-au jucat pe terenuri neutre. În semifinala jucată la Cluj cu Rapid București, în fața a 9000 de spectatori, vagonarii au pierdut cu 2-0.

Din păcate, divizia A s-a dovedit a fi o ”căciulă” prea mare pentru micuța echipă vagonară. Aradul fotbalistic susținea predominant UTA, care avea să și câștige (pentru a cincea oară) campionatul în sezonul 1968-1969, iar Vagonul încheia pe ultimul loc și revenea în divizia B.

Toma Jurcă plecase însă de la Vagonul încă de la sfârșitul turului...

Antrenor la UTA și Politehnica Timișoara

În anul 1969 ocupă funcția de antrenor al echipei de tineret la UTA, a cărei echipă de seniori era condusă de mai vechiul său coleg, Nicolae Dumitrescu. La UTA era ultima generație de excepție, ”generația Feyenoord”, cu care UTA câștiga de două ori consecutiv campionatul (1969 și 1970), elimina în 1970 pe Feyenoord din Cupa Campionilor Europeni (olandezii fiind atunci deținătorii Cupei Campionilor Europeni și a Cupei Intercontinentale) și ajungea, în premieră pentru o echipă din România, în sferturile Cupei UEFA în sezonul 1971-1972, eliminând pe Austria Salzburg, Zaglebie Walbrzych și Vitoria Setubal, fiind întrecută doar de viitoarea câștigătoare a trofeului, Tottenham Hotspur.
În iarna anului 1970, mai exact în ianuarie, Toma Jurcă avea să părăsească pentru prima dată Aradul, devenind antrenor la principala rivală a echipelor arădene, Politehnica Timișoara, pe atunci în divizia B. Poli încerca de ceva vreme să revină pe prima scenă fotbalistică a țării, dar n-a reușit, nici cu Toma Jurcă pe bancă.

Sursa: forum.druckeria.ro

În sezonul 1969-1970, în care Poli a fost antrenată doar în retur de Toma Jurcă, echipa studenților timișoreni a încheiat pe locul 4, în vreme ce rivalii locali, feroviarii de la CFR, au promovat! În anul următor, 1970-1971, CFR Timișoara avea să revină în B, dar majoritatea fanilor timișoreni își doreau ca Politehnica să-i ia locul în prima divizie. N-avea nici de data aceasta să fie, Crișul Oradea câștigând destul de detașat seria, în care Poli a terminat pe locul 2.

Nori negri se adunau deasupra capului lui Toma Jurcă. Din păcate, nici campionatul 1971-1972 n-a început prea bine. La sfârșitul turului, Poli ocupa abia locul 4 (avea să termine pe locul 3). Timișoara fotbalistică nu mai avea răbdare. 

Toma Jurcă a stat exact doi ani pe banca Politehnicii. În 1972 a revenit la Arad, unde a primit sarcina deosebit de dificilă de a antrena UTA, echipa fanion a orașului.

Aici pretențiile erau altele. Echipa fusese campioana țării doi ani la rând, oamenii doreau performanțe majore. A fost antrenor și în ”dubla” cu suedezii de la IFK Norrkoping, în primul tur al Cupei UEFA, dar UTA nu a reușit calificarea.

Din păcate, n-a fost să fie. UTA era deja pe o pantă descendentă, momentul de glorie trecuse. Echipa avea să termine abia pe locul 9 în acel sezon, iar Toma Jurcă a făcut ”schimb” cu antrenorul secund, Coman, care a devenit ”principal” în următoarea ediție de campionat. UTA a terminat pe locul 5 campionatul 1973-1974, ultima dată când echipa s-a clasat cât de cât aproape de primele poziții. Declinul nu putea fi însă stopat. De altfel, la nivel național, începe epoca de dominație a echipelor bucureștene, în principal Steaua și Dinamo, cele din provincie, cu rare excepții (FC Argeș sau Universitatea Craiova) implicându-se tot mai rar în lupta pentru titlu.

Din nou, antrenor la Rapid

După o ”aventură” de câțiva ani pe la principalele echipe ale orașelor vecine (și rivale), Arad și Timișoara, Toma Jurcă a revenit pe banca echipei unde a cunoscut cele mai mari satisfacții ca antrenor, la Vagonul, care între timp fuzionase cu CFR Arad, astfel că din 1974 echipa s-a numit (până în 1986) Rapid Arad.

Rapidiștii, ”urmași” ai vagonarilor și ai feroviarilor arădeni, care oricum, prin forța lucrurilor, au trebuit să-și împartă stadionul și până atunci (stadionul Fabricii de Vagoane fiind demolat de autorități la sfârșitul anilor 60 pentru a face loc unei noi secții de producție), ar fi trebuit să reprezinte o forță în fotbalul din vestul țării. Până atunci, ambele echipe evoluaseră bine în divizia B, cu mici sincope, iar Vagonul, chiar cu Toma Jurcă pe bancă, a ajuns și în divizia A.

Din nefericire, nu toate fuziunile reprezintă un succes. Echipa a ocupat locuri modeste în seria a III-a a diviziei B: locul 13 în sezonul 1974-1975, tot locul 13 în 1975-1976, locul 16 în 1976-1977, când retrogradează în divizia C. În primul an de divizia C, 1977-1978, Rapid a încheiat pe un dezamăgitor loc 4.

În acești patru ani, ultimii ca antrenor pe banca echipei arădene, Toma Jurcă l-a avut alături, ca antrenor secund, pe fostul său elev, Petre Schweininger.

După 1979, anul ”negru” al primei retrogradări a UT-ei din divizia A, revine la această echipă ca antrenor secund al lui Liviu Coman.

Ultimii ani ca antrenor, la Șoimii Lipova

În  anul 1980, Șoimii Lipova a câștigat Campionatul Județean Arad și a primit dreptul de a participa în divizia C. Antrenor principal a fost adus Toma Jurcă. La Lipova a cunoscut ultimele satisfacții ca antrenor, reușind să obțină rezultate mult peste așteptări.

În primul sezon, 1980-1981, Șoimii Lipova a terminat pe locul 4, performanță egalată și în următorii doi ani. În sezonul 1983-1984 Șoimii au terminat campionatul abia pe locul 6, dar au obținut o altă performanță notabilă: calificarea în 16-imile Cupei României.

Șoimii Lipova în 1984, cu Toma Jurcă antrenor principal (pe rândul de jos, în centru)

În acel sezon al Cupei României, unic în istoria clubului, Șoimii Lipova au eliminat pe Victoria Ineu, Chimia Arad, Minerul Aninoasa, Înfrățirea Oradea și UTA, jucând în premieră într-un meci oficial cu o echipă de divizia A, FCM Brașov, unde evoluau, printre alții, Lăcătuș sau Stângaciu.

După anul 1984, Toma Jurcă a lăsat munca de antrenor altora mai tineri dar n-a putut sta deoparte de fenomenul fotbalistic.

Fotografie din anii 1990, în care Toma Jurcă este cel care bea din paharul cu șampanie. În dreapta sa, cu ochelari, Zoltan Farmati, fost coleg la UTA și internațional român; în stânga sa, în capul mesei, Nicolae Dumitrescu, antrenor emerit, de asemenea fost coleg la UTA și fost internațional; cu spatele sunt Ilie Popa (cel cu îmbrăcăminte de culoare mai deschisă), vicepreședinte al UTA și Alexandru Hăran, clujean de origine, antrenorul cu care juniorii de la Vagonul au jucat finala Campionatului Național cu Dinamo, în 1973, pierdută la lovituri de departajare.

În ultimii ani ai vieții s-a dedicat și unei alte pasiuni: pescuitul, fiind ușor de găsit cu o undiță în mână, de obicei alături de prietenul său de o viață, Radin Dușan.

A plecat dintre noi pe 25 martie 2013, la 85 de ani.

Aceasta este o descriere succintă a vieții unui om care a lăsat o amprentă puternică asupra activității sportive de la AMEFA dar și de la alte cluburi. Multe aspecte mai rămân încă a fi povestite, explicate. A fost un fin tactician și un foarte bun pedagog.

Elaborarea acestui material nu ar fi fost posibilă fără ajutorul domnului profesor și antrenor Gigi Cameniță, care mi-a pus la dispoziție fotografii, și a cărților domnului Tiberiu Țiganu: ”Clubul Sportiv Astra Arad la 90 de ani de activitate. 1911-2001”, Editura Astra Sport, 2002; ”O istorie ilustrată a fotbalului arădean”, vol. 1, Editura Astra Sport, 2009; vol. II, Editura Tiparnița, 2010; vol. III, Editura Astra Sport, 2011. Alte surse relevante au fost unele site-uri de pe internet, între care forum.druckeria.ro (de unde am aflat cele mai relevante aspecte din activitatea lui Toma Jurcă la Politehnica Timișoara), sportarad.ro, www.vestic.ro, www.glsa.ro, www.aradon.ro.