Vineri, 25 octombrie, de la ora 20, pe terenul CMC 2, s-a scris o nouă pagină rușinoasă în scurta istorie a AMEFA 1911. Rușinoasă nu pentru că e rușinos să pierzi, ci pentru maniera în care s-a pierdut acest meci. Ca de obicei, la AMEFA au fost probleme de lot apărute pe ultima sută de metri și au fost convocate persoane în ultima clipă, mai mult ca să fim la număr, căci aportul lor a fost aproape de zero. Au evoluat așadar: Andrei Șișoe - Mihai Aldea, Sergiu Ripaș, Raularian Rusu, Flaviu Bercheșan, Vlad Oltean, Horațiu Mureșan, Alex Ferencz, Raul Negru.
Echipa adversă a profitat de erorile din defensiva noastră și a deschis scorul printr-un șut din afara careului. Se părea însă că lucrurile reintră în normal și echipa mai valoroasă se va impune în cele din urmă. Alex Ferencz, după câteva ratări uriașe, a egalat, apoi AMEFA 1911 s-a distanțat la 3-1 prin ”dubla” lui Horațiu Mureșan, după alte câteva ocazii monumentale. Înainte de pauză, Mihai Aldea a pierdut o minge ca ultim apărător și FPG a redus din diferență.
A doua parte a fost însă una de coșmar. Adversarii, vizibil inferiori și conștienți de asta, s-au ”baricadat” ca la Rovine în fața propriei porți, mai ales că le lipsea și un portar de ”meserie” (ei făcând cu schimbul în poartă). În vreme ce atacanții de la AMEFA dădeau cu stângul în dreptul în careul advers, nimerind fie portarul, fie bara, fie șutând în afara cadrului porții din poziții ideale, cei de la FPG s-au dovedit letali pe contraatac, întorcând rezultatul și conducând la un moment dat cu un neverosimil 5-3. AMEFA n-a mai reușit să înscrie decât din penalty (acordat pentru un henț în careu), transformat de Mihai Aldea. Până la final, totul a părut a fi un imens chin pentru o egalare care n-a mai venit.
Următorul meci va fi luni, de la ora 20, cu ATEX, și nu rămâne decât să sperăm că echipa va arăta altfel atunci.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu