vineri, 19 februarie 2016

Remember: AMEFA - CAM Timișoara 6-1 (3-0) în etapa a 13-a a diviziei A, pe 17 martie 1940

AMEFA, prezentă la toate edițiile de campionat de la înființarea diviziei A, se afla în sezonul 1939-1940 la finalul unui ciclu din istoria sa, poate cea mai frumoasă perioadă, în care echipa a reușit clasări dintre cele mai notabile, pe primele poziții ale clasamentului între 1936 și 1939. La rândul său, CAMT (Clubul Atletic al Muncitorilor din Timișoara), rezultat din fuziunea din 1936 a două dintre cele mai vechi cluburi timișorene, Clubul Atletic Timișoara (CAT) și Reuniunea de Gimnastică a Muncitorilor din Timișoara (RGMT), obținuse o promovare istorică în prima divizie în 1939 și reușise să strângă sub faldurile sale numeroși fotbaliști de valoare. Ambele echipe porneau așadar de la premise teoretic bune în sezonul 1939-1940 dar circumstanțele politice și economice ale vremii au fost defavorabile. În special AMEFA a avut o evoluție neașteptat de slabă în tur, pe care l-a terminat abia pe locul 8 (din 12 echipe), însă doar cu un punct mai mult decât echipa de pe locul 10 (Gloria CFR Galați), aflată sub linia retrogadării. Comparativ, CAMT a terminat turul pe locul 5 dar practic despărțită doar de golaveraj de echipele de pe locurile 2 (Venus), 3 (Sportul Studențesc) și 4 (Ripensia).
Iarna a fost una deosebit de grea, echipele din provincie fiind în imposibilitate de a se antrena și de a juca meciuri de pregătire în țară. În aceste condiții, CAMT-ul a efectuat un turneu de pregătire în Grecia și Turcia dar oboseala deplasării a avut consecințe mai mari decât eventualele efecte pozitive. Federația a impus începerea returului de campionat în februarie deși terenurile erau în majoritate impracticabile iar gerul - năpraznic. Echipele din provincie au protestat degeaba. Meciurile din prima etapă din retur s-au disputat în condiții nefirești pentru fotbal iar echipele din Capitală (care au avut posibilitatea să se pregătească) au câștigat la scor. AMEFA a pierdut cu 7-1 în deplasare la campioana Venus iar CAMT a pierdut pe propriul teren, 3-1 cu Sportul Studențesc, după mai bine de 3 ani de invincibilitate pe arena proprie. Întrucât toate ziarele au condamnat desfășurarea partidelor în asemenea condiții de iarnă, Federația s-a ”spălat pe mâini” și a aruncat vina pe arbitri, care ar fi trebuit să constate că terenurile sunt impracticabile.
Astfel, în etapa a doua din retur (a 13-a din campionat), pe 3 martie, la Arad, pe stadionul ”Gloria”, s-au strâns circa 1000 de spectatori pentru a asista la meciul dintre AMEFA și CAMT. În ciuda eforturilor organizatorilor de a îndepărta zăpada de pe teren, gerul și-a spus cuvântul. Arbitrul băimărean Anton Huniade a constatat că terenul era practic acoperit cu gheață și zăpadă înghețată și a declarat terenul ca fiind impracticabil. Meciul s-a amânat în mod convenabil pentru data de 17 martie 1940 (peste două săptămâni), când erau programate sferturile Cupei României, competiție din care ambele echipe fuseseră deja eliminate.
Între timp, pe 10 martie s-au disputat meciurile din etapa a 14-a, prilej pentru cele două echipe s-o ”încaseze” din nou: AMEFA a pierdut cu 4-2 la București cu Juventus (contracandidată la retrogradare) iar CAMT, din nou a pierdut cu 3-1, acasă cu Venus București.
În condiții de relativă normalitate, dar totuși pe o vreme deosebit de rece care i-a ținut acasă pe mulți, doar 1200 de spectatori s-au adunat duminică, 17 martie 1940, de la ora 15.45 pe arena arădeană ”Gloria” pentru a asista la restanța dintre AMEFA și CAMT. În tur timișorenii se impuseseră cu un sec 3-0. Între cele două echipe muncitorești era și o veche rivalitate (celebra rivalitate Arad - Timișoara) dar și o strânsă prietenie, date fiind relațiile firești dintre două echipe ale sindicatelor. Nu știm exact de ce la timișoreni au lipsit chiar cei mai buni oameni - internaționalii Bindea, Chiroiu și Reuter, la care s-a adăugat absența altor doi titulari obișnuiți: Kohn și Tóth-Bedö. Este adevărat că Bindea tocmai fusese convocat pentru meciul naționalei României cu Iugoslavia iar ceilalți erau poate pasibili de a fi selecționați în naționala ”B” și astfel să se fi primit ordine de la București ca să fie menajați? Cert este că AMEFA s-a prezentat cu echipa completă, cu Kovács revenit în apărare în locul lui Remus Lucian și cu Bătrân în centrul atacului, în vreme ce adversarii au avut în rândurile lor doi debutanți - Cioban și Weisz, plus alți câțiva jucători care erau în mod obișnuit rezerve, inclusiv antrenorul-jucător Wilhelm Possak (care antrenase Sporting Lisabona între 1935 și 1937). Dar iată formațiile:
AMEFA: Gerold - Slivăț, Kovács - Szurgyi, Szabó, Szaniszló II - Igna, Léb, Bătrân, Reinhardt II, Fried. Antrenor: Alexandru Stoffa.
CAMT: Eichler - Perszam, Galgoczy - Iliaș, Hoffmann, Cioban - Bücher, Weisz, Possak, Jánosi, Cota. Antrenor-jucător: Wilhelm Possak.
Încă de la început a fost clar că AMEFA se va impune la scor, superioritatea gazdelor fiind evidentă, spre entuziasmul tribunei. În minutul 2 Léb ratează o primă ocazie, Eichler opunându-se golului.
Partida a fost oricum rezolvată imediat după aceea. În minutul 7, Igna îl depășește pe Galgoczy pe partea dreaptă și centrează perfect pentru Dănilă Bătrân, care reia imparabil: 1-0. Oaspeții repun mingea în joc de la centru dar Szabó recuperează, verticalizează pentru Bătrân, care îl servește ideal pe Fried și acesta trimite mingea în plasă: 2-0 (minutul 8). Meciul era practic jucat!
Singura problemă care s-a mai pus a fost aceea a scorului. AMEFA a mai redus turațiile dar a continuat să atace insistent poarta adversă. În minutul 22 Fried este faultat de Iliaș la 25 de metri de poarta lui Eichler. Szaniszló execută lovitura liberă cu precizie în vinclul din stânga sus al porții lui Eichler, aruncând tribunele în aer: 3-0!
Jocul a continuat în aceeași manieră. Abia în minutul 37 asistăm la primul șut pe poartă al timișorenilor, expediat de Jánosi, dar Gerold este la post.
În repriza a doua, AMEFA cedează intenționat inițiativa și dă impresia că nu dorește să umilească formația oaspete. CAMT-ul atacă tot mai viguros dar Slivăț și mai ales Kovács, apărătorii arădeni, sunt la înălțime. AMEFA dă replici tăioase pe contraatac și în minutul 63 Eichler respinge cu dificultate șutul lui Bătrân, în mare formă în postura de centru înaintaș.
În minutul 73 timișorenii înscriu golul de onoare prin Jánosi, care a reluat în plasă o pasă venită de la Bücher: 3-1.
Alarmați de posibilitatea ca timișorenii să revină în joc, arădenii trec la atac și le mai dau trei ”boabe” oaspeților, dacă tot și-au permis să marcheze. Chiar imediat după golul primit, Igna demarează pe banda dreaptă și centrează pentru Reinhardt în fața porții iar acesta finalizează fără emoții: 4-1 (minutul 74). Peste alte trei minute, o fază identică, cu Igna depășind pe toți în banda dreaptă, doar că de data aceasta Fried înscrie din careu: 5-1.
După gol, Fried, ”tamponat” serios de adversari, iese accidentat de pe teren dar, cum schimbările nu sunt permise, reintră după câteva minute.
Tocmai la timp pentru ultimul gol al partidei: Léb îl lansează pe Bătrân (omul meciului), acesta driblează cu ușurință apărătorii adverși și înscrie, stabilind scorul final: 6-1 (minutul 83).
Partida a fost arbitrată fără probleme de Jean Petrescu (București). Raportul cornerelor: 10-2! Au marcat, așadar: Bătrân (minutele 7 și 83), Fried (minutele 8 și 77), Szaniszló (minutul 22) și Reinhardt (minutul 74) respectiv Jánosi (minutul 73).
Iată cum descrie ”Gazeta Sporturilor” de a doua zi evoluțiile celor 22 de jucători:
”AMEFA
Gerold bun.
Slivăț excelent.
Kovacs și-a făcut o reintrare strălucită.
Szurdi a muncit mult.
Szabo a acoperit tot terenul.
Szaniszlo a făcut o partidă mare.
Igna foarte bun.
Leb a conlucrat admirabil cu partenerii săi.
Bătrân a fost printre cei mai buni oameni de pe teren.
Reinhardt foarte bun.
Fried a corespuns ca aripă stângă.

CAMT
Eichler nu e vinovat de niciun gol.
Perszam slab.
Galgoczy a comis numeroase greșeli.
Iliaș a muncit fără folos.
Hofmann a jucat bine.
Ciobanu slab.
Bucher modest.
Weiss anonim.
Possak - sub așteptări.
Janosi - printre puținii care au corespuns.
Cotta slab”

Cotidianul timișorean ”Dacia” nota: ”Match-ul restanță de campionat disputat la Arad a prilejuit timișorenilor o înfrângere gravă. Deplasați cu 4 rezerve, oaspeții nu au fost în stare să se opună impetuozității liniei de atac adverse și au scăpat de un scor dezastruos numai grație formei impecabile a lui Eichler”.
Pentru acest meci, antrenorul Stoffa a recurs la câteva modificări în echipă față de meciurile anterioare, în special pe banda stângă. A schimbat un singur titular: Kovács a luat locul lui Remus Lucian în apărare. Celorlalți li s-au modificat posturile, majoritatea revenind acolo unde randamentul s-a dovedit a fi maxim: Bătrân a fost trimis de pe aripa stângă în centrul atacului; Reinhardt din atacant central a revenit pe postul de atacant stânga; Szaniszló a trecut astfel înapoi în linia de halfi, ca mijlocaș stânga; Fried a jucat aripă stîngă, fiind mutat de pe postul de mijlocaș stânga. Este demn de remarcat că această dispunere s-a păstrat aproape exact la fel până la sfârșitul campionatului. Pentru mai multe amănunte, vezi și aici.
Cele două echipe aveau să termine sezonul exact pe aceleași poziții în clasament ca și la sfârșitul turului: CAMT pe locul 5 iar AMEFA pe locul 8. Din păcate, ele au împărtășit aceeași soartă, fiind desființate de autoritățile fasciste ale vremii prin Legea ”Straja Țării” apărută în august 1940, cu puțin înainte de sfârșitul dictaturii lui Carol al II-lea. AMEFA a reușit ulterior să renască (și datorită fuziunii cu Astra) dar CAMT-ul, după câteva zbateri în anii 40, a dispărut din nefericire de pe scena fotbalului românesc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu