Remember: turul Campionatului Republican, categoria B (divizia B), seria a III-a, 1960-1961

AMEFA încheia sezonul 1959-1960 pe locul 9 (din 14 echipe) în Campionatul Republican, categoria B (divizia B sau Liga a II-a de astăzi), seria a III-a. La acea vreme, ca de altfel pe mai tot parcursul perioadei comuniste, seria de vest a diviziei B era cea mai puternică. Dovadă că, atunci când echipele din această serie erau "mutate" în alte serii, de obicei promovau, cum a fost cazul echipei Ştiinţa Timişoara (viitoarea Poli), care la finele sezonului amintit promova din seria a II-a, unde fuseseră mutate echipele din Banat. Din seria a III-a a promovat Corvinul Hunedoara, iar din seria I, CSMS Iaşi.

Dar iată clasamentul complet al seriei a III-a la finele campionatului 1959-1960:

1 Corvinul 37 59-26

2 CSM Baia Mare 36 53-24

3 CS Oradea 33 43-27

4 Industria Sârmei Câmpia Turzii 27 41-34

5 Recolta Carei 27 35-40

6 ASA Sibiu 26 35-31

7 Rapid Cluj 26 32-35

8 CFR Cluj 24 33-36

9 AMEFA 23 26-33

10 Chimia Făgăraş 23 35-47

11 Gaz Metan Mediaş 23 25-42

12 Tractorul Or. Stalin 22 27-26

13 CFR Arad 20 23-35

14 CS Târgu Mureş 17 21-50

Ultimele două clasate au retrogradat.

Pentru anul competiţional 1960-1961, FRF a decis mărirea numărului de echipe în prima divizie (categoria A), de la 12 la 14, astfel că la sfârşitul campionatului 1959-1960 o singură echipă a retrogradat, cea clasată pe locul 12, şi anume Jiul Petroşani. Este interesant de remarcat că principala "contracandidată" a Jiului la retrogradare a fost o echipă vecină, Minerul Lupeni, iar vecinul mai mic s-a salvat! Oricum, regiunea Hunedoara rămânea la fel de bine reprezentată pe prima scenă fotbalistică a ţării, prin promovarea Corvinului.

Bineînţeles însă că Jiul Petroşani a fost inclusă în seria a III-a (de unde avea să revină imediat în categoria A), în vreme ce celelalte două serii au fost avantajate, întrucât nu includeau nicio formaţie venită dintr-un eşalon superior.

Pentru a compensa această "lipsă", a crescut numărul de echipe promovate din Campionatul Regional. Astfel, deşi au retrogradat şase echipe (ultimele două din fiecare serie), au promovat în urma barajelor opt echipe, deci două în plus.

Barajele s-au desfăşurat în 4 oraşe: Arad, Ploieşti, Bacău şi Bucureşti, în vara anului 1960. La acestea au participat cele 16 campioane regionale plus campioana municipiului Bucureşti, deci 17 echipe, împărţite în 3 grupe de 4 echipe şi o grupă de 5 echipe. Rezultatele la baraje au fost următoarele:

Arad

Voinţa Tg. Mureş – Voinţa Oradea 2-1 (1-0)

Sticla Arieşul Turda – Dinamo Săsar 2-1 (0-0)

Voinţa Tg. Mureş – Sticla Arieşul Turda 1-0 (0-0)

Dinamo Săsar – Voinţa Oradea 1-1 (0-1)

Voinţa Oradea – Sticla Arieşul Turda 3-2 (0-0)

Dinamo Săsar – Voinţa Tg. Mureş 1-0 (0-0)

Baraj pentru locul 2: Dinamo Săsar – Voinţa Oradea 1-0 (0-0)

Ploieşti

Aurul Brad – Minerul Oraviţa 3-3 (1-1)

Chimia Govora – Electroputere Craiova 1-0 (0-0)

Aurul Brad – Chimia Govora 5-1 (4-0)

Electroputere Craiova – Minerul Oraviţa 3-1 (1-0)

Aurul Brad – Electroputere 1-1 (0-0)

Chimia Govora – Minerul Oraviţa 2-0 (0-0)

Bacău

Academia Militară Bucureşti – Chimia Târnăveni 6-0 (1-0)

Rapid Reg. Ploieşti – Marina Constanţa 6-2 (4-1)

Academia Militară – CFR Roşiori 3-2 (2-0)

Chimia Târnăveni – Marina Constanţa 5-3 (3-2)

Academia Militară – Marina Constanţa 6-0 (4-0)

CFR Roşiori – Rapid Reg. Ploieşti 2-1 (2-0)

Rapid Reg. Ploieşti – Academia Militară 1-0 (1-0)

CFR Roşiori – Chimia Târnăveni 2-1 (1-0)

Chimia Târnăveni – Rapid Reg. Ploieşti 2-1 (2-0)

CFR Roşiori – Marina Constanţa 1-0 (1-0)

Bucureşti

Unirea Botoşani – Penicilina Iaşi 4-3 (0-2)

CSM Brăila – Steaua Roşie Bacău 1-1 (1-0)

CSM Brăila – Unirea Botoşani 5-2 (4-1)

Penicilina Iaşi – Steaua Roşie Bacău 5-3 (2-1)

Steaua Roşie Bacău – Unirea Botoşani 7-1 (2-1)

CSM Brăila – Penicilina Iaşi 4-1 (1-0)

Au promovat în categoria B: Voinţa Târgu Mureş, Dinamo Săsar (grupa 1), Aurul Brad, Chimia Govora (grupa 2), Academia Militară Bucureşti, CFR Roşiori (grupa 3), CSM Brăila şi Steaua Roşie Bacău (grupa 4).

În cele din urmă, echipele din Campionatul Republican, categoria B, seria a III-a, sezonul 1960-1961, au fost următoarele:

Jiul Petroşani - retrogradată din categoria A, unde avea să revină imediat (nu fără emoţii);

CSM Baia Mare - locul 2 în seria a III-a în ediţia precedentă de campionat şi principala contracandidată a Jiului, urma să rateze promovarea la golaveraj. Va promova abia în 1964 cu numele de Minerul Baia Mare;

CS Oradea - locul 3 în ediţia precedentă de campionat, principala echipă a fotbalului orădean la momentul respectiv. Va promova după sezonul următor, 1961-1962, cu numele de CSM Crişana Oradea;

Industria Sârmei Câmpia Turzii - locul 4 în sezonul 1959-1960, echipă foarte puternică în acea vreme, cu clasări constane pe primele poziţii;

Recolta Carei - locul 5 în sezonul precedent, formaţie care a petrecut mulţi ani de zile la nivelul eşalonului secund;

CFR Timişoara - echipă mutată înapoi din seria a II-a, unde se clasase pe locul 6 la finele campionatului 1959-1960. Era a doua echipă a Timişoarei, după Ştiinţa (Poli), care tocmai promovase;

CSM Cluj - formaţie care a rezultat în vara anului 1960 din fuziunea celor două echipe feroviare clujene, Rapid (locul 7 în sezonul precedent) şi CFR Cluj (locul 8), în încercarea de a crea la Cluj o puternică echipă muncitorească, în contrapondere la Ştiinţa ("U"), care juca atunci în categoria (divizia) A;

Gloria Bistriţa - echipă mutată din seria I, unde ocupase locul 9 în sezonul precedent. În seria a III-a nu avea însă să reziste;

AMEFA - locul 9 în sezonul 1959-1960, era a doua echipă a Aradului la momentul respectiv, după UTA, care juca în prima divizie;

CSM Reşiţa - echipă mutată din seria a II-a, unde ocupase locul 11 în campionatul precedent;

Aurul Brad - nou promovată, câştigătoarea grupei de baraj de la Ploieşti;

Mureşul Târgu Mureş - formaţie rezultată în vara anului 1960 prin fuziunea dintre Voinţa Târgu Mureş, câştigătoarea grupei de baraj de la Arad, şi CS Târgu Mureş, ultima clasată în seria a III-a, sezonul 1959-1960. Fuziunea avea drept scop crearea unei echipe puternice de fotbal în Târgu Mureş;

Dinamo Săsar - echipă clasată pe locul 2 în grupa de baraj de la Arad. Prin promovarea sa, Baia Mare devenea singurul oraş cu două reprezentante în competiţie. A fost marea surpriză a campionatului 1960-1961, în special în tur, când a deţinut pentru multe etape fotoliul de lider al seriei. După un an, echipa avea să fie mutată la Satu Mare, cu numele Asociaţia Sportivă Muncitoresc-Dinamovistă (ASMD) Satu Mare;

Arieşul Turda - campioana regiunii Cluj a ratat promovarea după barajul de la Arad, unde s-a clasat ultima, dar a beneficiat de locul liber lăsat de fuziunea celor două echipe clujene, Rapid şi CFR, pentru a participa în competiţie.

ASA Sibiu, Chimia Făgăraş, Gaz Metan Mediaş şi Tractorul Or. Stalin (Braşov) au fost mutate în seria a II-a pentru sezonul 1960-1961.

Pe regiuni administrativ-teritoriale, aşa cum erau ele în 1960, distribuţia era următoarea:

Regiunea Maramureş: CSM Baia Mare, Dinamo Săsar, Recolta Carei;

Regiunea Crişana: CS Oradea;

Regiunea Banat: AMEFA, CFR Timişoara, CSM Reşiţa;

Regiunea Hunedoara: Jiul Petroşani, Aurul Brad;

Regiunea Cluj: CSM Cluj, Industria Sârmei Câmpia Turzii, Arieşul Turda, Gloria Bistriţa;

Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară: Mureşul Târgu Mureş.

Rezultatele turului de campionat au fost următoarele:

Etapa 1, 4 septembrie 1960

AMEFA – CSM Reşiţa 1-1 (0-1)

Dinamo Săsar – Recolta Carei 3-0 (2-0)

Arieşul Turda – Jiul Petroşani 0-0

Industria Sârmei Câmpia Turzii - CS Oradea 3-0 (0-0)

Gloria Bistriţa – CSM Cluj 0-1 (0-1)

Aurul Brad – CSM Baia Mare 3-2 (1-1)

Mureşul Târgu Mureş – CFR Timişoara 2-0 (1-0)

Etapa 2, 11 septembrie 1960

Recolta Carei – Gloria Bistriţa 2-0 (0-0)

CSM Reşiţa – Arieşul Turda 0-1 (0-1)

CS Oradea – Mureşul Târgu Mureş 3-3 (1-2)

CSM Cluj – Aurul Brad 1-0 (1-0)

Jiul Petroşani – Industria Sârmei Câmpia Turzii 1-1 (0-0)

CFR Timişoara – Dinamo Săsar 2-0 (2-0)

CSM Baia Mare – AMEFA 0-1 (0-0)

Etapa 3, 18 septembrie 1960

Dinamo Săsar – CSM Reşiţa 4-0 (1-0)

Industria Sârmei Câmpia Turzii – CFR Timişoara 2-1 (0-1)

Recolta Carei – Aurul Brad 1-1 (1-0)

Arieşul Turda – CSM Baia Mare 2-0 (1-0)

CS Oradea – AMEFA 4-0 (1-0)

Jiul Petroşani – CSM Cluj 5-0 (3-0)

Mureşul Târgu Mureş – Gloria Bistriţa 0-0

Etapa 4, 25 septembrie 1960

Aurul Brad – CS Oradea 0-1 (0-0)

Arieşul Turda – CSM Cluj 1-2 (1-0)

CSM Reşiţa – Industria Sârmei Câmpia Turzii 2-1 (1-1)

Gloria Bistriţa – Jiul Petroşani 1-2 (1-1)

AMEFA – Mureşul Târgu Mureş 3-2 (2-2)

CFR Timişoara – Recolta Carei 1-1 (0-0)

Dinamo Săsar – CSM Baia Mare iniţial amânat, apoi 0-0

Etapa 5, 2 octombrie 1960

CSM Baia Mare – CFR Timişoara 1-0 (1-0)

Recolta Carei – AMEFA 1-1 (0-0)

CSM Cluj – Dinamo Săsar 1-3 (1-1)

Industria Sârmei Câmpia Turzii – Arieşul Turda 3-3 (0-1)

Gloria Bistriţa – CSM Reşiţa 2-2 (0-2)

CS Oradea – Jiul Petroşani 4-1 (2-0)

Aurul Brad – Mureşul Târgu Mureş 1-2 (1-2)

Etapa 6, 9 octombrie 1960

Industria Sârmei Câmpia Turzii – Gloria Bistriţa 5-1 (0-1)

Dinamo Săsar – Aurul Brad 2-1 (1-1)

Arieşul Turda – CS Oradea 2-0 (1-0)

Jiul Petroşani – CFR Timişoara 2-0 (0-0)

Mureşul Târgu Mureş – Recolta Carei 0-1 (0-1)

CSM Reşiţa – CSM Baia Mare 0-1 (0-1)

AMEFA – CSM Cluj 0-0

Etapa 7, 16 octombrie 1960

Dinamo Săsar – Jiul Petroşani 0-0

Mureşul Târgu Mureş – Industria Sârmei Câmpia Turzii 4-1 (1-0)

Recolta Carei – CSM Baia Mare 0-2 (0-1) – s-a jucat la Baia Mare

Gloria Bistriţa – Aurul Brad 2-1 (0-0)

CFR Timişoara – CSM Cluj 4-2 (2-2)

Arieşul Turda – AMEFA 2-1 (1-0)

CSM Reşiţa – CS Oradea 1-0 (0-0)

Etapa 8, 23 octombrie 1960

Aurul Brad – Industria Sârmei Câmpia Turzii 0-0

AMEFA – Jiul Petroşani 0-1 (0-0)

CSM Cluj – Mureşul Târgu Mureş 0-0

Recolta Carei – Arieşul Turda 0-0

CSM Baia Mare – Gloria Bistriţa 1-0 (1-0)

CFR Timişoara – CSM Reşiţa 3-0 (2-0)

CS Oradea – Dinamo Săsar 4-1 (3-0)

Etapa 9, 30 octombrie 1960

CS Oradea – CFR Timişoara 1-0 (0-0)

Industria Sârmei Câmpia Turzii – Dinamo Săsar 4-0 (3-0)

Aurul Brad – AMEFA 0-1 (0-1)

CSM Reşiţa – Mureşul Târgu Mureş 1-1 (1-0)

Jiul Petroşani – Recolta Carei amânat, apoi 3-0 (1-0)

CSM Baia Mare – CSM Cluj 4-0 (1-0)

Arieşul Turda – Gloria Bistriţa 3-0 (0-0)

Etapa 10, 6 noiembrie 1960

Mureşul Târgu Mureş – CSM Baia Mare 1-1 (1-1)

CFR Timişoara – Aurul Brad 6-1 (2-1)

CSM Reşiţa – Jiul Petroşani 2-0 (0-0)

Dinamo Săsar – Arieşul Turda 3-0 (1-0)

Industria Sârmei Câmpia Turzii – AMEFA 2-0 (0-0)

Gloria Bistriţa – CS Oradea 0-1 (0-1)

CSM Cluj – Recolta Carei 3-1 (1-0)

Etapa 11, 13 noiembrie 1960

CFR Timişoara – Gloria Bistriţa 4-0 (3-0)

CSM Cluj – Industria Sârmei Câmpia Turzii 2-1 (1-0)

AMEFA – Dinamo Săsar 1-2 (1-0)

Recolta Carei – CSM Reşiţa 2-1 (1-0)

Aurul Brad – Jiul Petroşani 0-2 (0-0)

CSM Baia Mare – CS Oradea 1-0 (0-0)

Mureşul Târgu Mureş – Arieşul Turda 4-1 (3-0)

Etapa 12, 20 noiembrie 1960

Industria Sârmei Câmpia Turzii – Recolta Carei 4-0 (3-0)

Arieşul Turda – CFR Timişoara 1-2 (1-2)

CSM Reşiţa – Aurul Brad 2-0 (1-0)

Dinamo Săsar – Mureşul Târgu Mureş 3-2 (1-1)

Gloria Bistriţa – AMEFA 2-2 (1-1)

CS Oradea – CSM Cluj 3-2 (2-2)

Jiul Petroşani – CSM Baia Mare 0-0

Etapa 13, 27 noiembrie 1960

Gloria Bistriţa – Dinamo Săsar 0-0

CSM Baia Mare – Industria Sârmei Câmpia Turzii 1-0 (1-0)

CS Oradea – Recolta Carei 3-1 (3-0)

CSM Cluj – CSM Reşiţa 1-1 (1-0)

Jiul Petroşani – Mureşul Târgu Mureş 1-1 (0-0)

AMEFA – CFR Timişoara 0-0

Aurul Brad – Arieşul Turda 0-0

Clasamentul turului

1 CSM Baia Mare 17 14-7

2 Jiul Petroşani 17 18-9
3 CS Oradea 17 24-15

4 Dinamo Săsar 17 21-15

5 Industria Sârmei Câmpia Turzii 15 27-15

6 CFR Timişoara 14 23-13

7 Mureşul Târgu Mureş 14 22-16

8 Arieşul Turda 14 16-15

9 CSM Cluj 13 15-23

10 CSM Reşiţa 12 13-17

11 AMEFA 11 11-17

12 Recolta Carei 10 10-22

13 Gloria Bistriţa 6 8-24

14 Aurul Brad 5 8-22

Evident, la alcătuirea clasamentului trebuie să ţinem cont de faptul că în acea perioadă se acordau doar 2 puncte pentru victorie. Golaverajul se calcula de asemenea diferit, nu prin scădere (ca şi astăzi), ci prin împărţire. De exemplu, CSM Baia Mare cu golaveraj 14-7, prin împărţire 2 (iar prin scădere + 7), avea golaveraj mai bun decât CS Oradea cu 24-15, prin împărţire 1,6 (prin scădere + 9)! De fapt, cuvântul golaveraj vine de la "goal average" care înseamnă raportul (fracţia) sau media dintre golurile marcate şi cele primite, spre deosebire de "goal difference", cum folosim azi golaverajul, ca diferenţă dintre cele două.

AMEFA se clasa aşadar abia pe locul 11 la sfârşitul turului și urma să aibă emoţii destul de mari în privinţa retrogradării, în retur, când Gloria Bistrița a încercat să revină în clasament și să se salveze. Totuși, cele două echipe care la sfârșitul turului erau în coada clasamentului, Gloria Bistriţa şi Aurul Brad, nu au mai putut evita retrogradarea la finalul campionatului. Mult mai interesantă a fost bătălia pentru promovare. Încă de la finele turului, nu mai puţin de patru echipe se aflau la egalitate, practic, pe primul loc. Ea avea să se desfășoare până în ultima etapă de campionat, când printr-o răsturnare spectaculoasă și neașteptată de situație, Jiul Petroșani avea să promoveze la golaveraj.
În cele 13 meciuri din tur, antrenorul Gheorghe Albu a folosit 20 de jucători. În meciul de Cupă cu CS Oradea au mai fost utilizați doi jucători care nu au jucat deloc în campionat, deci se poate spune că lotul AMEFA a cuprins 22 de jucători. Echipa standard a turului de campionat 1960-1961 a fost următoarea: Kiss - Juhasz, Dușan, Dodeanu - Jerger, Golovescu - Jurcă, Oroszhegyi, Papiu, Mercea, Ciurugă.
În poartă, Francisc Kiss a fost titular în 12 din cele 13 meciuri, lipsind doar la partida cu Dinamo Săsar, când în locul său a apărat Idul.
Linia de fundași s-a definitivat abia din etapa a 6-a, când a sosit de la UTA Nicolae Dodeanu, folosit apoi în toate jocurile ca fundaș central stânga. Fundaș central dreapta a jucat în toate cele 13 partide Ștefan Juhasz, iar libero Radin Dușan, care a lipsit la un singur meci (la Bistrița). Până la venirea lui Dodeanu, pe postul de fundaș central stânga au mai jucat Soliu (un meci), Golovescu sau Jerger.
La mijloc, cel mai stabil pe postul de half a fost Ioan Jerger, care a jucat 12 meciuri, lipsind doar în prima etapă (acasă cu CSM Reșița). Inițial folosit și ca fundaș sau atacant, el a rămas apoi constant pe poziția de mijlocaș, fiind totodată și executantul loviturilor de pedeapsă. Alături de el au evoluat mai mulți jucători, între care, mai des, Golovescu (8 meciuri), dar și Oroszhegyi sau Mercea, aceștia fiind însă mai des introduși în linia de atac.
În atac, cel mai constant a fost Toma Jurcă, care a evoluat în toate partidele pe postul de extremă dreaptă. Integralist a fost și Papiu, care însă a fost mutat pe diverse poziții în linia de atac, mai des ca inter dreapta sau centru atacant. Oroszhegyi a evoluat la rândul său în 11 meciuri (din totalul de 13), fiind jucătorul cel mai ”mutat” de pe o poziție pe alta în linia de atac și uneori chiar la mijloc. Fostul internațional și campion al României, Andrei Mercea, a jucat în 12 partide, lipsind chiar la ultima (acasă cu CFR Timișoara). Au fost ultimele sale apariții la AMEFA, evoluând atât în atac, îndeosebi ca inter stânga, cât și la mijloc; din retur n-a mai jucat. Postul cel mai ”deficitar” a fost cel de extremă stângă, unde, mai frecvent, a evoluat Ciurugă (6 meciuri). Au mai fost încercați Honig (4 jocuri) și juniorul Kishazi (3 jocuri). Și alți jucători au mai evoluat în atac în anumite jocuri, de exemplu Nedelcu (4 meciuri), Ristin (4 meciuri), Dibaczi (3 meciuri), Hess (2 meciuri), Ciobota (1 meci).
În general, atacul a dat cel mai slab randament, dovadă numărul scăzut de goluri marcate, doar 11 în cele 13 partide de campionat. În 5 meciuri AMEFA nu a înscris. În aceste condiții, golgeterul turului a fost Jurcă, cu 3 goluri (toate în deplasare!), urmat de Mercea și Papiu cu câte 2 goluri, în vreme ce Nedelcu, Ciurugă, Dușan și Jerger au marcat fiecare câte un gol (cel al lui Jerger a fost din penalty).
Să mai remarcăm și faptul că mai mult de jumătate de goluri (6) au fost înscrise în deplasare și că, de altfel, în deplasare s-au obținut chiar mai multe puncte decât pe teren propriu! Au fost, e adevărat, și mai multe partide în deplasare (7).
Oricum, per ansamblu, AMEFA a făcut un tur submediocru de campionat, cu rezultate contradictorii, mai degrabă slabe. A obținut doar 3 victorii, dintre care doar una pe teren propriu, 3-2 cu Mureșul Târgu Mureș. În deplasare a câștigat la Baia Mare (rezultatul cel mai surprinzător) și la Brad (ultima clasată) cu același scor, 1-0. Celelalte puncte se datorează celor 5 rezultate de egalitate, ”specialitatea casei”, doar Mureșul Târgu Mureș având mai multe egaluri în tur (6). Dintre rezultatele de egalitate, două pot fi considerate drept ”pozitive”, respectiv cele înregistrate în deplasare, la Carei și la Bistrița, două dintre contracandidatele la evitarea retrogradării. Celelalte trei sunt mai degrabă semieșecuri, fiind obținute pe teren propriu, unde AMEFA ar fi trebuit să se impună în fața unor echipe de mijlocul clasamentului (CSM Reșița, CSM Cluj și CFR Timișoara). Cele mai slabe rezultate au fost însă, evident, cele 5 înfrângeri, din care 2 ”acasă”, ce-i drept, cu echipe de pe primele locuri (Jiul Petroșani și Dinamo Săsar). În deplasare, AMEFA a pierdut la Oradea, Turda și Câmpia Turzii, mai greu de digerat prin prisma scorului (0-4) fiind înfrângerea de la Oradea, unde arădenii au totuși scuza că au jucat cu un om în minus aproape tot meciul, Jurcă accidentându-se în min. 10 (schimbările nu erau permise).
Rezultatele nu i-au mulțumit probabil pe cei din conducerea clubului, astfel că antrenorul Gheorghe Albu (fostul fundaș ”de fier” al naționalei României în anii 30) a părăsit echipa în pauza de iarnă, fiind înlocuit de Francisc Dvorzsak, un alt mare fost jucător al AMEFA din perioada interbelică.