sâmbătă, 21 septembrie 2013

Istoria se repetă: AMEFA 1911 - DUNĂRII BOYS 4-6 (3-4)

În sezonul trecut, principala problema a fost lipsa de omogenitate a echipei și se pare că nici în acest sezon nu scăpăm de acest flagel. Deși săptămâna trecută, după un succes entuziasmant cu o echipă valoroasă, FC LUPTI, majoritatea jucătorilor și-au anunțat disponibilitatea și pentru următorul joc, sâmbătă, 21 septembrie, de la ora 20, pe terenul CMC 1 s-au prezentat doar cinci jucători, din care doar doi mai fuseseră și la meciul precedent. S-a adăugat, din milă, și arbitrul Alex, ca să nu evoluăm cu un om în minus în fața unei echipe accesibile, DUNĂRII BOYS, dar care s-a întărit considerabil între timp.
Așadar, s-a jucat 5+1, iar pentru AMEFA 1911 au evoluat următorii: Alex Corondan ”FIFA” - Raularian Rusu, Flavius Banyai - Eugen Ciobanu, Alex Mureșan ”Kinder” - Alex arbitrul (care era într-o pauză, meciul nostru fiind arbitrat de altcineva).
AMEFA a deschis scorul când încă era cu un om în minus, după o combinație letală între Eugen Ciobanu, Alex Mureșan și Flavius Banyai, ultimul cu finalizarea. N-a durat însă mult și adversarii au întors destul de devreme rezultatul, din acțiuni rapide și eficiente, care au făcut șah-mat apărarea noastră. La 3-1 pentru DUNĂRII BOYS și-a intrat în rol și Alex arbitrul, vârful nostru improvizat, care a marcat din apropiere. Ambele echipe au mai punctat odată până la pauză, AMEFA prin Eugen Ciobanu.
În repriza a doua, jucătorii ambelor echipe au mai obosit, în special cei de la AMEFA, care n-au avut rezerve (adversarii au avut una). Totuși, am reușit egalarea, prin același Alex, cu un șut plasat de la distanță. La 4-4 s-a jucat ”care pe care”, dar niciuna din echipe nu a reușit să înscrie și se părea că ne îndreptăm spre un egal. Pe măsură ce timpul trecea, era tot mai clar că echipa care va marca, va și câștiga. Cei care au făcut-o au fost cei de la DUNĂRII BOYS, cu mai puțin de 5 minute înainte de final. Raularian Rusu a intrat în poartă în locul lui Alex Corondan, pentru un suflu nou în atac, dar singura consecință a fost că am mai încasat un gol.
Finalul a fost destul de tensionat, Eugen Ciobanu protestând pentru un fault. Inițial a primit cartonașul galben, apoi pe cel roșu, după ce protestele și disputele verbale (inutile) cu arbitrul au continuat. Nu mai conta, scorul a rămas același. A fost într-adevăr frustrant să pierdem cu o echipă care nu ar fi pus probleme, dacă oamenii ”de bază” ar fi venit. Dar cine mai este azi ”de bază” la această echipă? Și ca să justificăm titlul, anul trecut pierdeam cu exact același scor cu exact aceeași echipă, în aceeași perioadă a anului și cam în același context din punct de vedere al lotului...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu